
În fiecare an, pe data de 11 ianuarie este marcată Ziua Internațională a Rezervațiilor Naturale. Această dată a fost aleasă la inițiativa mai multor organizații ecologiste și este sărbătorită începând din anul 1997, în întreaga lume.
Agricultura este permisă doar cu respectarea bunelor practici
În țara noastră, preocupările legate de conservarea unor zone deosebite datează de aproape un secol. În anul 1927, Dealul Consul din Munții Măcinului, a fost declarat, prin Decret Regal, rezervație naturală. Situat în apropiere de localitatea Izvoarele, Dealul Consul are o altitudine de 333 de metri și a fost declarat rezervație naturală odată cu Poiana Regelui Ferdinand I, din Niculițel, în anul 1927. Actul a fost emis pe data de 27 mai, după o vizită regală efectuată pe Dunăre în perioada 21 mai-2 iunie 1926. În acea perioadă, Dealul Consul se numea Muntele Cinel.
Ulterior, zona protejată a fost extinsă. Cu cele peste 3.450 de specii de floră și faună, dar și cu suprafețe importante de vegetație specifică de stepă, Parcul Național Munții Măcinului, declarat Rezervație a Biosferei în anul 1998, este singura zonă din Uniunea Europeană unde ecosistemele specifice stepei se întâlnesc alături de păduri submediteraneene și balcanice.
La ora actuală, în România există 20 de parcuri naționale și naturale și 939 de arii de protecție, pe teritoriul cărora trăiesc 3759 de specii de plante și 288 de specii de animale. Multe dintre acestea au fost instituite ca urmare a aplicării unor directive europene, precum Directiva Ape și Directiva Păsări, care se referă la protejarea speciilor ce se dezvoltă în zonele umede, respectiv la conservarea spațiilor folosite de păsările migratoare pentru adăpost și reproducere, în anumite perioade.
Cea mai întinsă rezervație naturală din România și una dintre cele mai mari din lume este Rezervația Biosferei „Delta Dunării”.
Ceea ce este important de menționat este că în patrimoniul protejat este inclus și modul tradițional de viață al localnicilor. De aceea, în multe dintre aceste zone protejate sunt permise activitățile agricole, dar cu condiția de a fi desfășurate în acord cu bunele practici și, evident, de a nu deranja, în nici un fel, arealele protejate.
Esențial, în acest context, este a nu polua zonele respective. Căci, bunele practici agricole includ și norme stricte de prevenire a poluării. Între acestea, cele legate de gestionarea gunoiului de grajd ocupă un loc de maximă importanță! Prin respectarea lor se poate asigura atât sănătatea locuitorilor din zonă, cât și cea a speciilor protejate!