Data publicării: 16 noiembrie 2020

Zilele de 15 și 16 noiembrie sunt marcate în mai multe țări ale lumii drept Ziua Globală a Reciclării și, respectiv, Ziua Economisirii Materialelor. Instituirea acestor două evenimente a fost făcută în urmă cu doi ani, în 2018, dar s-a bucurat de o bună primire. Acest lucru este ușor de înțeles, fie și numai dacă ne gândim la faptul că în ultimii 50 de ani omenirea a consumat mai multe resurse decât în toată existența sa anterioară!

Managementul gunoiului de grajd – un model de urmat

Sub genericul Zilei Globale a Reciclării, Biroul Internațional pentru Reciclare, ne atrage atenția că, pe lângă cele șase resurse pe care omenirea consideră că le are la dispoziție (apa, aerul, petrolul, cărbunele, gazele naturale și substanțele minerale), mai există și o a șaptea, mult mai complexă și mereu reînnoită: deșeurile pe care omenirea le produce. Asociat cu modul de reutilizare a acestora, Biroul Internațional pentru Reciclare propune un set de șapte întrebări pe care ar trebui să și le pună fiecare om:

  1. Arunc tot ceea ce am folosit (sticle de plastic, frigidere, mașini) în mod corespunzător, astfel încât să poată fi reciclate?
  2. Cunosc politicile autorităților locale și centrale privind reciclarea și le respect?
    Știu ce se întâmplă cu reciclabilele odată ce sunt luate de autoritatea locală?
  3. Eu, familia și prietenii menținem, reparăm și reutilizăm pentru a susține utilitatea obiectelor din jurul nostru cât mai mult timp posibil?
  4. M-am obligat/angajat să produc cât mai puține deșeuri?
  5. Cunosc dacă mărcile/produsele pe care le cumpăr îmi ușurează decizia de cumpărare prin acțiuni corecte și „prietenoase cu Reciclarea”?
  6. Sunt suficient de conștient de legislația Guvernării privind reciclarea sau ar trebui să cer/solicit mai mult?

În strânsă legătură cu reciclarea se află economisirea materialelor. Împreună, aceste două deziderate pot conduce la o lume mai curată, la reducerea presiunii pe care omenirea o pune pe Planetă!

În acest context, managementul corespunzător al gunoiului de grajd poate deveni un model de bune practici în ceea ce privește reciclarea și economisirea de materiale. Pe de o parte, gunoiul de grajd recuperat devine, în urma „reciclării”, adică a compostării, o resursă prețioasă și anume fertilizant pentru agricultură. Pe de altă parte, așa cum am arătat, bălegarul este utilizat și ca un material de construcție ieftin și ecologic. De asemenea, se poate folosi și ca o sursă de energie.

În concluzie, managementul corespunzător al gunoiului de grajd, constituie un model de urmat în ceea ce privește reciclarea materialelor și, implicit, a economisirii unor resurse și materiale!

Recomandările editorilor pe aceeași temă: