Gunoiul de grajd este, așa cum am arătat în numeroase rânduri în cuprinsul acestei rubrici, o resursă prețioasă. Numai necunoscătorii îl privesc ca pe un deșeu. În realitate, este un fertilizant foarte valoros. Dar, pe lângă destinația de îngrășământ, bălegarul poate avea și alte utilizări, care nu au legătură cu agricultura.
În construcții și pentru încălzire
În țara noastră, mai ales în zonele din Sud și din Est, există o practică străveche a folosirii bălegarului drept material de construcții. În amestec cu paie și lut (pământ galben), rezultă un material cu excelente proprietăți izolatoare. Acesta este fixat pe o împletitură de nuiele și bine presat. Astfel rezultă construcțiile de paiantă. O altă utilizare a acestui material este sub formă de chirpici. Așa-numiții chirpici sunt, de fapt, cărămizi realizate din același amestec, care se zidesc precum cărămizile obișnuite, lipindu-se între ele cu același material. Construcțiile rezultate, mai ales cele din paiantă se remarcă printr-o remarcabilă rezistență seismică!
Cu titlul de curiozitate vom mai nota doar că o variantă a Arcului de Triumf din București, de după Primul Război Mondial, a fost construită din paiantă…
O altă utilizare, de data aceasta mult mai modernă este aceea de sursă de încălzire. Nu vom vorbi despre transformarea în biogaz, respectiv despre metanizare, care este un procedeu folosit deja de multă vreme, cu rezultate mai mult sau mai puțin discutabile, deși ar putea fi un subiect interesant. A existat o vreme, în perioada anilor 80, când autobuzele din marile orașe foloseau drept carburant și biogazul. Eficiența economică a centralelor care produc biogaz este încă destul de discutabilă.
În schimb, în ultimii câțiva ani, cercetătorii români au pus la punct un alt procedeu care să valorifice căldura produsă de fermentarea naturală a gunoiului de grajd. În acest caz ei nu au căutat să capteze și să utilizeze drept combustibil gazele rezultate în urma fermentării. S-au mulțumit să folosească doar căldura care se degajă în timpul fermentării. În acest scop au pus gunoiul de grajd în niște incinte închise, înconjurate cu serpentine de țevi prin care circulă agent termic. Apoi au” însămânțat” bălegarul cu colonii de bacterii care produc o fermentare mai intensă. Rezultatul a fost că temperatura degajată s-a ridicat în jurul valorii de 50°C, suficientă pentru a încălzi o seră pe timpul iernii.
Mai există încă numeroase alte utilizări ale gunoiului de grajd, dar am socotit că aceste două exemple, atât de diferite ca zonă de utilizare, pot constitui singure o dovadă a valorii acestei materii prime pe care unii o consideră deșeu.