Utilizarea antimicrobienelor în zootehnie a devenit, în ultimele decenii, una dintre amenințările majore la sănătatea mediului și a oamenilor. Au apărut, atât la nivelul UE, cât și în numeroase țări, o serie de reglementări pentru limitarea utilizării lor. Cu toate acestea, problema persistă. În acest context, Proiectul RAPID a fixat printre obiectivele sale și reducerea consumului de antimicrobiene în ferme.
OMS: „Antimicrobienele folosite în zootehnie sunt o amenințare pentru sănătatea globală!”
Utilizarea antibioticelor în zootehnie, care contribuie major la creșterea rezistenței antimicrobiene, va crește cu 8% până în 2030, în ciuda eforturilor de a limita și controla utilizarea acestora. Această previziune a fost obținută prin încrucișarea datelor de la Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor (WOAH) și cele de la ONU.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) avertizează și că rezistența antimicrobiană, adică scăderea eficacității medicamentelor pentru tratarea infecțiilor bacteriene, este una dintre cele mai mari amenințări la adresa sănătății globale, dezvoltării și securității alimentare.
În rândul experților a devenit evident că utilizarea excesivă a antibioticelor la animale este o cauză majoră a creșterii infecțiilor bacteriene la oameni, care nu pot fi tratate cu antibiotice. Dovezi clare în acest sens sunt infecțiile, inclusiv pneumonia, tuberculoza și salmoneloza, care arată deja o rezistență în creștere la tratamentul cu antibiotice.
90% din antibioticele ingerate de animale ajung în apele subterane și de suprafață
Abuzul „medical” în creșterea animalelor provine în principal din faptul că antibioticele nu sunt folosite doar ca antibiotice, adică pentru a trata infecțiile la animale.
Ele sunt adesea folosite și din alte două motive. Primul dintre ele este accelerarea creșterii animalelor. Pentru aceasta, cantități de antibiotice sunt adăugate în hrană.
Al doilea motiv este de a preveni îmbolnăvirea acestora, mai ales în condițiile unor ferme aglomerate și insalubre.
În practică, utilizarea masivă a antibioticelor ca măsură preventivă, mai degrabă decât ca tratament, a devenit din ce în ce mai comună.
În acest context, se estimează că până la 90% dintre antibioticele ingerate de animale sunt eliberate în mediu prin urină și fecale, amestecându-se cu apele subterane și de suprafață.
Potrivit datelor EMA (Agenția Europeană pentru Medicamente), carnea vândută în Italia conține probabil o cantitate de antibiotice egală cu de 2,5 ori media europeană.
Pe de altă parte, țările din nord folosesc de până la 50 de ori mai puțin. Acest lucru este explicabil și prin aceea că în Norvegia, Finlanda, Suedia și Danemarca există obligația de a avea o rețetă veterinară electronică pentru medicamentele utilizate.
Cum sprijină Proiectul RAPID reducerea consumului de antibiotice
Proiectul RAPID are între obiectivele sale și reducerea consumului de antibiotice în sectorul zootehnic.
Acest lucru se realizează prin mai multe pârghii. Cea mai importantă dintre ele este modernizarea fermelor și creșterea bunăstării animalelor. Cu cât starea de igienă a fermelor este mai bună, cu atât starea sănătății se ameliorează iar antibioticele sunt mai rar utilizate.
Un alt factor este legat direct de mediul în care trăiesc animalele. Condiții de confort mai bune înseamnă, iarăși, reducerea consumului de antimicrobiene. Un exemplu în acest sens, este acoperirea podelei grajdurilor cu un covor special de cauciuc. Astfel sunt protejate copitele vitelor și nu mai este nevoie de tratamente preventive sau curative. Mai mulți fermieri, crescători de animale au achiziționat, prin Proiectul RAPID, astfel de covoare cu finanțarea primită. Alții au beneficiat de sprijin financiar nerambursabil pentru roboți automatizați de curățare a gunoiului de grajd din adăposturi.
O altă cale de a reduce consumul de antibiotice este asigurarea unei hrane echilibrate a animalelor. Astfel, riscul de îmbolnăvire scade. Iar roboții de preparare și distribuire a hranei pentru animale, finanțați prin Proiectul RAPID, acționează exact în această zonă!
O altă pârghie este educarea fermierilor. În acest sens, Rețelele de Transfer de Cunoștințe, organizate în cadrul Proiectului RAPID, facilitează schimbul de bune practici și experiență între fermieri. Fermierii care au beneficiat de sprijin transmit mai departe experiența lor. Ei pot să își probeze afirmațiile cu date din propriile exploatații, care reprezintă, pentru comunitatea agricolă, exemple concrete de ferme care funcționează în armonie cu mediul.