Data publicării: 20 octombrie 2022

Stația de biogaz de la Seini (Maramureș) a împlinit, luna trecută, șase ani de la punerea în funcțiune. Proiectul, pilot, la vremea respectivă, s-a dovedit unul viabil, care a reușit să rezolve cu succes, parte a problemelor comunității. Cea mai mare dintre ele a fost cea a transformării gunoiului de grajd în energie și îngrășăminte, împiedicând poluarea cu azot a apelor din zonă!

O dovadă palpabilă că gunoiul de grajd poate genera bunăstare

Inițial, atunci când a fost demarat, proiectul se baza pe aprovizionarea lunară cu 800 tone gunoi de grajd provenit de la vite, câte 500 de tone de la păsări și de la porci și 200 tone de porumb-siloz. Capacitatea de producție ar fi trebuit să fie de circa 7,8 MW zilnic. Dar schimbarea situației generale din zonă a obligat și pe managerii stației, respectiv edilii orașului maramureșan, să se adapteze situației. Astăzi, centrala folosește dejecțiile obținute de la două ferme avicole și borhotul de la o fabrică de băuturi alcoolice.

„Până acum, centrala a produs peste șapte milioane de MW și s-a dovedit un succes”, a apreciat viceprimarul orașului, Octavian Bodea.

Stația de biogaz de la Seini a fost unul dintre primele proiecte de amploare derulate de către Unitatea de Management a proiectului (UMP) Controlul Intregrat al Poluării cu Nutrienți (CIPN). Investiția s-a ridicat la cca. 3,9 milioane euro, dintre care 2,8 milioane au fost folosiți pentru stația de biogaz, iar restul pentru o platformă de colectare colectivă a gunoiului de grajd.

„A fost un program-pilot, gândit pentru a învăța din el”, ne-a mai spus edilul din Seini. Una dintre primele învățăminte a fost că, față de materia primă care a fost prevăzută, au fost necesare adaptări. Așa cum spuneam, acum nu se folosesc decât dejecții de la păsări și borhot. Dar borhotul, datorită conținutului de alcool, mărește randamentul. Acum, în mod normal, stația produce în jur de 2,5 MW pe zi, adică în jur de o treime din capacitatea sa. Dar cantitatea este suficientă, dacă luăm în considerare că orașul are nevoie pentru consumul public de 1,1 Mw/h pe zi, în condițiile utilizării iluminatului public zece ore/zi.

„De la 1 noiembrie, când vom putea livra energia produsă în plus către „Electrica”, estimăm și o sursă semnificativă de venit suplimentar”, a mai spus edilul.

În plus, digestatul rezultat este din ce în ce mai solicitat de către fermierii din zonă, mai ales în contextul scumpirii îngrășămintelor chimice.

Mai nou, utilizând căldura rezultată de la instalația de încălzire a digestatului, a fost construită și o seră, care va începe să funcționeze în acest sezon.

„Dar, cel mai important, nu trebuie să uităm că această investiție a fost realizată, în primul rând, pentru a rezolva problema poluării cu azot a apelor din zonă. Or, aceasta a fost rezolvată cu succes, în proporție de 100%!”, a mai adăugat domnia-sa.

În concluzie, cei de la Seini se pot mândri că, printr-un proiect din cadrul CIPN, au reușit să transforme gunoiul într-o importantă sursă de bunăstare!

Recomandările editorilor pe aceeași temă: