Reforma agrară din 1921 a reprezentat un moment-cheie pentru dezvoltarea agriculturii românești. Istoricii și economiștii, deopotrivă, sunt de părere că această reformă a determinat dezvoltarea pe o anumită cale a agriculturii românești. Pe lângă efectele economice a avut și o seamă de efecte în plan social.
Urmările sale au fost vizibile până în anii 50, când a avut loc colectivizarea. După anul 1990, a început din nou să producă efecte, căci retrocedările de terenuri au avut loc, într-o foarte mare măsură, în concordanță cu suprafețele atribuite țăranilor în anul 1921.
Nici astăzi nu s-au schimbat prea multe!
În urma Reformei, marea proprietate funciară s-a redus la 15–17% din suprafața arabilă a țării. Conform unor analiști, prefacerea marii proprietăți funciare în mică proprietate țărănească a avut, dincolo de efectele sociale, un impact economic negativ. Conform altora, a avut marele merit de a asigura unei mari majorități a locuitorilor din mediul rural mijloacele necesare traiului. Să nu uităm că dintre cei peste 2.309.000 de țărani săraci înscriși pe liste, au primit pământ 1.479.000, adică 64%. Cu aceeași ocazie a fost rezolvată și problema islazurilor comunale și a locurilor de pășunat, care, până atunci se aflaseră în majoritatea lor covârșitoare în proprietatea boierilor. Ca urmare, pentru a putea crește vite, țăranii trebuiau să ajungă la învoieli împovărătoare, în schimbul permisiunii de a pășuna vitele.
Efectul acestei schimbări a devenit vizibil încă din primii ani de după Reformă. Veniturile gospodăriilor agricole au crescut constant, o pondere tot mai însemnată provenind din zootehnie.
În anul 1930, lucrurile se înfățișau astfel: în România erau înregistrate 3.281.000 de exploatații agricole. Dintre acestea doar 2.700 erau mai mari de 500 ha, cărora li se adăugau alte 9.500 cu suprafața cuprinsă între 100 și 500 ha.
La polul opus se aflau cele 2.460.000 de gospodării cu suprafețe sub 5 ha, urmate de alte 460.000 de exploatații cu suprafețe cuprinse între 5 și 10 ha.
Astăzi, în România există în jur de 15.000 de ferme cu o suprafață de peste 100 ha, dar sunt înregistrate peste 3.000.000 de exploatații agricole mai mici de 50 de hectare.
Ceea ce s-a schimbat radical, însă, este ponderea agriculturii în Produsul Intern Brut (PIB). La ora actuală doar 5% din acesta provine din agricultură. Cu toate acestea, lucrurile rămân constante, în esența lor: fără agricultură nu există hrană și, deci, nici viață!