Tipuri de fertilizanţi şi cum îi alegem
Data publicării: 28 decembrie 2022
În ultimii ani au devenit tot mai prezente pe piață îngrășămintele sub formă lichidă. Și, așa cum era firesc, s-au încins discuțiile despre care ar fi cele mai bune. Pentru că acum ne găsim în perioada în care fermierii ar trebui să se gândească să înceapă să pregătească stocurile de fertilizanți pentru primăvară, vom vorbi despre particularitățile celor două tipuri de fertilizanți.
Granulatele mai ieftine, lichidele mai eficiente, organicele mai sănătoase
Fertilizanții granulați se aplică în forma uscată. Condiția esențială pentru a putea fi disponibili plantelor este ca în sol să existe umiditate. Astfel, se pot dizolva și transforma în soluție pe care s-o absoarbă rădăcinile. Pe de altă parte, dacă umezeala este prea mare, ca de exemplu în perioadele cu exces de precipitații, fertilizantuleste dizolvat prea repede, înainte de a fi folosit de cultură, și transportat fie în pânza freatică, fie în apele de suprafață din împrejurimi. În această situație, se transformă într-un agent puternic poluant, cu efecte majore asupra biodiversității și calității apei.
În condiții de secetă extremă, azotul, ca și alte îngrășăminte, dacă sunt aplicate sub formă de granule, nu pot fi folosite de plante și sunt inutile.
Îngrășămintele lichide cu aplicare pe sol, de exemplu, sunt foarte eficiente în condiții de secetă. Nutrienții ajung la rădăcina plantei în forma în care sunt consumați. Dar aplicarea acestui tip de îngrășăminte implică atât o tehnologie, cât și o responsabilitate crescute. Fiind lichide, substanțele pătrund ușor în sol. Dacă nu sunt consumate de plante, ajung în pânza freatică și contaminează apa fântânilor din zonă. Pentru a preveni acest lucru, fertilizanții trebuie aplicați exact la momentul potrivit, când plantele au nevoie de ei, și exact în cantitățile necesare plantelor (aplicarea trebuie să fie fracționată), pentru a nu rămâne vreun excedent. O altă soluție, utilizată în special în horticultură, pomicultură și în condiții de secetă extremă și în faze târzii de producție, este fertilizarea foliară. Dar aceasta este cea mai scumpă soluție.
În schimb, utilizarea fertilizanților naturali, obținuți prin compostarea gunoiului de grajd, oferă multiple avantaje. În primul rând costurile foarte scăzute și tehnologiile mai simple de aplicare. Apoi se adaugă riscurile mai scăzute de poluare, atunci când se respectă bunele practici agricole pe care le puteți aprofunda pe site-ul https://apanoastra.ro/