În mai multe rânduri am arătat că părerea specialiștilor este că prin compostarea gunoiului de grajd se poate obține un îngrășământ de calitate și care oferă avantaje față de fertilizanții chimici, fie și dacă ne referim numai la costuri.
Pentru a întări aceste afirmații și a vă demonstra că și alte state sunt interesate de dezvoltarea utilizării acestei resurse vă prezentăm, în parte, rezultatele unui studiu coordonat de Consiliul Compostului din Canada.
Compostul reduce bolile plantelor
Consiliul Compostării din Canada apreciază compostul ca fiind un amendament valoros pentru sol şi o şansă de valorificare a tuturor reziduurilor organice. Compostul are un conţinut ridicat de materie organică şi ajută la refacerea multor proprietăţi ale solului care s-au pierdut sau deteriorat în timpul folosirii.
Deşi compostul nu este considerat un fertilizant (n. red. – așa cum am spus la început, aceasta este o abordare canadiană) el conţine elemente nutritive ce îmbunătăţesc creşterea plantelor. Când se foloseşte în combinaţie cu îngrășămintele chimice, compostul acţionează ca un fertilizant ce asigură plantelor elementele nutritive necesare pentru o perioadă de timp mai lungă decât prin aplicarea doar a îngrășămintelor chimice.
Principalele efecte benefice ale compostului sunt:
- Îmbunătăţirea creşterii plantelor şi a rădăcinilor. S-a constatat că acolo unde compostul ia parte la formarea mediului de cultură plantele cresc mai puternic şi au o producţie mai ridicată; compostul aduce nu numai materie organică şi elemente nutritive ci şi microelementele esenţiale creşterii plantelor;
- Reduce viteza de cedare a elementelor nutritive – compostul leagă elementele nutritive, asigurând cedarea şi utilizarea lor într-o perioadă mai lungă de timp. Fixarea elementelor nutritive reduce spălarea lor către apa freatică şi de suprafaţă în timpul ploilor;
- Îmbunătăţeşte porozitatea solului – activitatea microbiologică este esenţială pentru solurile fertile. Microorganismele descompun materia organică şi pun la dispoziţia plantelor elementele nutritive necesare dar acest lucru se petrece mai bine în solurile poroase, aerate. Aportul ridicat de materie organică conduce la creşterea porozităţii solului;
- Îmbunătăţeşte capacitatea de înmagazinare pentru apă – atât prin creşterea porozităţii solului cât şi prin capacitatea compostului de a absorbi apa;
- Îmbunătăţeşte rezistenţa solului la eroziunea prin apă şi vânt, prin ameliorarea caracteristicilor fizice ale solului şi creşterea mai rapidă a plantelor datorită accesibilităţii apei şi elementelor nutritive. Acoperirea mai rapidă a terenului reduce eroziunea solului prin apă şi vânt.
- Reduce bolile plantelor. S-a demonstrat că aplicarea compostului inhibă incidenţa bolilor plantelor.
Vom reveni asupra acestui studiu, pentru a prezenta și câteva experimente. Studiul complet este disponibil în biblioteca ICPA.