Data publicării: 25 mai 2020

Pandemia de COVID-19 care ne afectează la ora actuală este de natură, ca cel puțin deocamdată, să ne schimbe modul de viață pentru o bună bucată de vreme. Faptul că măsurile de restricție în ceea ce privește activitatea de zi cu zi au fost relaxate, din punct de vedere administrativ, nu înseamnă că primejdia a trecut!

Igiena este extrem de importantă

Relaxarea măsurilor de restricționare a deplasărilor, a activităților economice, ar trebui să însemne pentru toți cetățenii conștienți doar o mutare a responsabilității. Dacă în perioada stării de urgență restricțiile erau impuse prin forța unor acte normative, acum, în perioada stării de alertă, ele ar trebui să fie aplicate ca urmare a deciziilor fiecăruia dintre noi. Virusul SARS-CoV-2 nu citește textele legislative. El se răspândește atunci când normele de igienă, de prevenire, de distanțare socială nu sunt respectate. De aceea este foarte important ca și în continuare să fie respectate aceleași reguli ca și în timpul stării de urgență.

Respectarea regulilor de igienă personală trebuie să devină, pentru fiecare dintre noi, un reflex, un mod de viață. Spălatul pe mâini, imediat ce intrăm în casă, trebuie să devină un reflex firesc. La fel, portul măștii de protecție atunci când pătrundem într-un spațiu public închis. E un gest care încă ni se pare nefiresc, la fel cum pare deplasat să nu ne strângem mâna atunci când ne întâlnim cu persoane cunoscute, la fel cum ni se pare deplasat să nu ne îmbrățișăm cu prietenii sau cu cei dragi. Și totuși, tocmai aceste gesturi anormale ne pot păstra sănătoși!

Poate că tocmai această diferență uriașă între modul de viață cu care eram obișnuiți și această nouă conduită care ar trebui să devină normalitate ne dă o măsură a vremurilor teribile pe care le trăim!

Pe de altă parte, schimbarea forțată a regulilor sociale, pentru binele nostru în final, ne permite să facem și o paralelă cu modul în care trebuie să acționăm pentru a păstra apele curate. Spre exemplu, multe dintre practicile tradiționale presupuneau depozitarea gunoiului de grajd la întâmplare, într-un colț al gospodăriei. Împrăștierea pe câmp se făcea, de multe ori, iarna, în timpul perioadelor de îngheț, peste zăpadă. Rezultatul? Poluarea apei de băut cu nitrați, care expune copii mici la riscul cianozei infantile iar pe adulți la multiple riscuri de îmbolnăvire.

Odată cu conștientizarea faptului că nu toate practicile tradiționale sunt neapărat și corecte, lucrurile au început să se rezolve.

În concluzie, viața ne dă mereu câte o lecție: trebuie să privim în jur și să ne corectăm permanent modul de a trăi, astfel încât să evităm greșelile din trecut!

Recomandările editorilor pe aceeași temă: