Economia circulară devine, pe zi ce trece, un concept tot mai actual. Ceea ce lungă vreme a fost tratat drept deșeu începe să fie privit drept o sursă de materii prime. Acest lucru se întâmplă inclusiv în agricultură. Una dintre ideile noi este folosirea apelor uzate din orașe pentru irigații. Avantajele pot fi multiple. De altfel, pe 26 iunie 2023 vor deveni aplicabile prevederile unui nou Regulament European privind cerințele minime pentru reutilizarea apei pentru irigarea agricolă. Textul documentului poate fi găsit urmând link-ul https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:32020R0741&from=EN
Azotul și fosforul ar veni gratis!
Recent, într-un oraș din România, a fost lansată ideea de a se folosi apele uzate din localitate pentru irigarea terenurilor agricole din proximitate. Concret, proiectul constă în a nu epura în totalitate respectiva apă, astfel încât să se păstreze azotul și fosforul din ea. Aceste două substanțe reprezintă nutrienți esențiali pentru plante. În mod obișnuit, fermierii cheltuiesc sume însemnate pentru a le procura și apoi a le distribui în culturi. Utilizând apa care deja le conține, ca deșeuri, ar putea realiza economii însemnate. Pe de altă parte, edilii orașelor ar realiza, la rândul lor, economii semnificative, nemaicheltuind banii pentru energia și materialele necesare extragerii reziduurilor de azot și fosfor din apă. Așadar, o idee din care toată lumea ar avea de câștigat. Dacă apa uzată este tratată în mod corespunzător, conform regulamentului european, poate reprezenta o alternativă eficientă pentru acoperirea cererii de apă a sectorului agricol.
O idee asemănătoare a fost pusă în practică cu mai mulți bani în urmă, când apele infestate cu compuși amoniacali de la Combinatul chimic Săvinești erau folosite pentru agricultură. Proiectul, deși foarte promițător, a încetat, odată cu închiderea respectivei unități de producție.
Astfel, aplicarea unei astfel de soluții în jurul orașelor ar putea asigura apa necesară pentru irigarea a zeci, chiar sute de mii de hectare de teren agricol. La apă s-ar adăuga și fertilizarea aferentă, ceea ce ar însemna însemnate economii de energie și o reducere însemnată a poluării.
De altfel, nămolurile colectate de la stațiile de epurare sunt deja folosite în practica agricolă drept fertilizanți și amendamente pentru sol.
Menționăm că la ora actuală, conform statisticilor Comisiei Europene, aproximativ 1 miliard de metri cubi de ape uzate urbane tratate sunt reutilizați anual, ceea ce reprezintă aproximativ 2,4% din efluenții de ape uzate urbane tratate și mai puțin de 0,5% din prelevările anuale de apă dulce din UE . Dar potențialul UE este mult mai mare, estimat de ordinul a 6 miliarde de metri cubi – de șase ori volumul actual. Atât statele-membre sudice, cum ar fi Spania, Italia, Grecia, Malta și Cipru, cât și statele membre din nord, precum Belgia, Germania și Regatul Unit, au deja implementate numeroase inițiative privind reutilizarea apei pentru irigații, utilizări industriale și reîncărcarea acviferelor.
Cipru și Malta reutilizează, deja, mai mult de 90% și respectiv 60% din apele uzate, în timp ce Grecia, Italia și Spania reutilizează între 5% și 12% din efluenții lor, indicând în mod clar un potențial uriaș de absorbție ulterioară.