În cazurile în care nu există o platformă pentru depozitarea gunoiului de grajd așa cum sunt cele prezentate în editorialele noastre anterioare, Codul de bune practici agricole (CBPA) oferă câteva soluții provizorii, care pot fi utilizate pentru a preveni într-o mare măsură poluarea cu nitrați a apelor.
Recomandarea, însă, este ca acestea să se aplice, pe termen cât mai scurt, până la construirea unor platforme.
Depozitele temporare în câmp reprezintă o excepție și nu o regulă
Cea mai simplă și mai ieftină metodă de depozitare temporară și de compostare a gunoiului de grajd și a reziduurilor menajere organice o reprezindă grămezile de compost amplasate în câmp, însă doar pe terenul pe care urmează a fi împrăștiate.
Aceste depozite temporare sub formă de grămezi trebuie amplasate:
- la cel puțin 20 m de cursurile de apă (râuri, pârâuri, lacuri, acumulări de apă);
- la cel puțin 50 m de foraje hidrogeologice, puțuri sau izvoare;
- la cel puțin 250 m de orice foraj sau fântână ce furnizează apă potabilă pentru populație.
Pentru a reduce riscul de scurgere a nutrienților, instalarea grămezilor, în acest caz, se face pe un strat gros de paie sau pe un strat de sol argilos compactat de cel puțin 30 centimetri grosime.
O altă metodă este cea a depozitării grămezilor de compost pe folii impermeabile din material plastic, care oferă o mai bună protecție, iar manevrarea gunoiului de grajd se poate face mai ușor. Principalul dezavantaj, însă, este reprezentat de faptul că foliile de plastic sunt fragile și, adesea, au viața scurtă. Ca urmare, riscul ca nitrații să ajungă în pânza freatică rămâne.
ATENȚIE!
CBPA stabilește că depozitarea temporară în câmp ar trebui aplicată doar pentru perioade scurte de timp și în cantități foarte mici ce vor fi urmate de un sistem de depozitare mai sigur. De asemenea acest tip de depozitare nu poate fi aplicat pe terenuri inundabile!