Ministerul Apelor și Pădurilor
Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți

Sfaturi de sezon: Fertilizarea specifică la rapiță

Data publicării: 1 aprilie 2019

Rapița reprezintă una dintre culturile tot mai des practicate de către fermierii români. Nu este o cultură dificilă, dar în ceea ce privește fertilizarea cu azot are un specific aparte. Dacă nu este cunoscut, se poate lesne ajunge la risipirea inutilă a îngrășământului și la poluarea apelor freatice sau curgătoare din zonă.

Sfaturi de sezon: Fertilizarea specifică la rapiță

Azotul în exces dăunează toamna

Aplicarea unei doze de azot prea mari în toamnă poate avea efecte nedorite, spun specialiștii. Când se întâmplă acest lucru, plantele se dezvoltă în mod excesiv până la intrarea în iarnă, ceea ce duce, implicit, la o rezistență scăzută la ger.

Codul de bune practici agricole consideră ca necesară o cantitate de 51,5 kg azot substanță activă pentru fiecare tonă de rapiță produsă. Față de cantitatea necesară cerealelor, este aproape dublă. Cu toate acestea, având în vedere că productivitatea medie este de 3,5 – 4 t/ha, cantitățile de îngrășăminte necesare în teren nu sunt prea mari.

Ca regulă generală, nu este recomandată aplicarea azotului în toamnă. Aceasta se face doar pentru solurile sărace în humus și acolo unde cultura premergătoare a fost de păioase și ale cărei resturi au fost înglobate în sol. În aceste situații se aplică în toamnă 20 – 30 kg azot s.a./ha, pentru a ajuta la descompunerea resturilor culturii precedente.

În primăvară, absorbția de azot devine foarte rapidă. 70% din cantitatea totală de nitrați este extrasă de rapiță în perioada de la reluarea vegetației și până la înflorire. Din acest motiv, este recomandată aplicarea fracționată a îngrășămintelor.

Deasemenea, cu ocazia aplicării tratamentelor fito-sanitare, o parte din azot se poate aplica și foliar, mai ales după dezvoltarea suficientă a frunzelor.

Situația ideală, mai spun specialiștii, este ca aplicarea îngrășămintelor să se facă după realizarea unei analize chimice a solului. Dacă aceasta nu există, atunci necesarul prezumat va fi cel prevăzut de Codul de bune practici, adică în jur de 100 kg azot s.a./ha, în funcție de starea culturii la ieșirea din iarnă.

În concluzie, rapița, dacă nu este fertilizată în mod responsabil, se poate transforma într-o sursă de poluare a apei din zona culturii!

Recomandările editorilor pe aceeași temă:

Pentru a vă asigura o experiență de navigare plăcută și personalizată, folosim, împreună cu partenerii noștri, tehnologii precum cookies sau profilare și prelucrare automată a datelor, în conformitate cu prevederile Directivei (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") și Regulamentului (UE) 2016/679 ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea, vă rugăm să citiți și să înțelegeți Politica de confidențialitate și Politica de cookie-uri.

Setări avansate
setări cookies