În această perioadă lucrările de pregătire a solului pentru semănăturile de primăvară sunt în toi. Și, legat de ele, o dezbatere aprinsă se poartă între fermieri. În timp ce tot mai mulți sunt de părere că lucrările în sistemul „minimum tillage” sau chiar „no till” sunt cele mai avantajoase, alții rămân adepții tehnologiilor clasice.
Tehnologii conservative de prelucrare a solului
Sistemul „minimum tillage” pornește de la principiul că intervențiile asupra solului trebuie reduse la minimul posibil. Unii, adepții „no till”, merg până acolo încât afirmă că nu ar trebui făcute nici un fel de lucrări, cu excepția semănatului.
Trebuie să arătăm, din capul locului, că nimeni nu afirmă că ar trebui semănat direct pe ogorul rămas de anul trecut. O trecere cu un combinator, care să înglobeze resturile vegetale și culturile de acoperire existente, este de la sine înțeleasă. Dar nu mai mult decât atât!
Alți fermieri sunt de acord și cu o arătură la mică adâncime, dar doar în benzi. Adică atât cât este brazda în care se seamănă. Acesta este sistemul „strip till”, adică lucratul în benzi.
Acest curent a apărut în țara noastră acum aproximativ un deceniu. Tot mai mulți agricultori, din toate zonele României, l-au îmbrățișat. Avantajele, spun specialiștii, sunt multiple și se referă la mai multe aspecte.
Argumente pentru sistemele conservative de prelucrare a solului
O categorie de argumente se referă la conservarea solului. Mai puține treceri pe teren înseamnă evitarea tasării solului. Lucrările mai puține, mobilizarea redusă a solului înseamnă împiedicarea eroziunii și, implicit, conservarea solului.
Altă serie de argumente este legată de conservarea apei în sol. Cu cât solul este mai afânat, cu atât pierderea apei se face într-un ritm mai accelerat. Ca atare, reducerea lucrărilor și scăderea adâncimii lor înseamnă păstrarea apei o vreme mai lungă. În plus, menținerea unui covor verde contribuie și ea la acest obiectiv.
Covorul verde este, în același timp, și un fertilizant natural. Mai ales atunci când este alcătuit din culturi fixatoare de azot.
În sfârșit, a treia categorie de argumente este de ordin strict economic. Mai puține lucrări înseamnă economie de motorină. Mai puține îngrășăminte înseamnă, și ele, reducerea cheltuielilor.
Mai presus de toate, aceste economii se traduc și prin reducerea emisiilor de dioxid de carbon și a poluării.
În ceea ce privește producțiile, fermierii care au îmbrățișat această tehnologie au demonstrat că nu există diferențe semnificative față de tehnologiile clasice. În unele cazuri, producțiile au fost chiar ușor diminuate, însă scăderea a fost compensată de costuri de producție mai reduse.
Ce susțin „conservatorii”
Fermierii tradiționaliști afirmă că arăturile clasice adânci au rolul lor. Spun ei că apa provenită din precipitațiile de peste iarnă ar pătrunde mai bine în sol. Apoi discuirea desăvârșește afânarea pământului. În acest fel, rădăcinile plantelor se pot dezvolta mai bine, asigurând o mai bună hrănire a culturilor.
În plus, mai spun ei, „răscolirea” solului are și rolul de a distruge o parte dintre dăunătorii care iernează sub pământ.
Dar, aceste practici au efecte majore asupra eroziunii solului, după cum a demonstrat experiența ultimelor decenii.
Pe de altă parte, în condițiile schimbărilor climatice, se pare că aceste argumente nu mai sunt atât de temeinice cum păreau altădată. Conform statisticilor, precipitațiile din timpul sezonului rece sunt în continuă scădere. În același timp, numărul zilelor cu arșiță din timpul verii este în creștere. Or, în acele zile, pământul descoperit este puternic degradat.
Înainte de a încheia vom sublinia și faptul că o mare parte dintre fermierii beneficiari care au accesat sprijin financiar din proiectul RAPID prin schema de granturi “Sprijin pentru investiții de mediu în ferme model cu rol demonstrativ” au optat și pentru achiziționarea unor utilaje specifice tehnologiilor „minimum tillage” sau “no-till”. Un semnal, credem, asupra modului responsabil în care fermierii privesc agricultura! Printre echipamente se numără: tocătoare, semănători pneumatice specifice tehnologiei minimum till, grape, greble și tăvăluguri.