Cercetările au arătat că, în condițiile țării noastre, în jur de jumătate din azotul aplicat rămâne neconsumat de culturi*. Asta înseamnă bani și muncă risipite, dar și risc mare de poluare a apelor cu nitrați!
Natura ne dă soluția!
Unul dintre mijloacele care face ca azotul să fie consumat mai eficient este rotația culturilor. Dar nu oricum, ci astfel încât să își poată atinge scopul. Căci a lăsa o suprafață de teren necultivată în perioadele cu precipitații bogate nu înseamnă altceva decât a face ca azotul care a rămas în sol de la fertilizările aplicate culturii precedente sau care a fost natural fixat, să constituie un factor poluantpentru pânza freatică și apele de suprafață din apropiere. Acest fenomen se manifestă cu intensitate sporitătoamna.
Tocmai de aceea, Codul de bune practici agricole (CBPA) recomandă intercalarea întreculturile principale a unei culturi cu creştere rapidă, capabilă să valorifice azotul rezidual şi care în primăvară poate fi folosită ca îngrăşământ verde pentru cultura de primăvară-vară.
Deja am prezentat câteva din aceste culturi, astfel încât nu vom mai insista asupra lor.
O altă recomandare importantă a CBPA și, fără îndoială, cu eficiență mare, este introducerea de culturi intercalate din specii autohtone, rezistente la frig şi îngheţ, cu rădăcini puternice, care pot să ocupe rapid terenul şi să formeze un covor vegetal suficient de des şi de omogen pentru o bună acoperire a solului.
Pentru resturile vegetale care conţin cantităţi importante de azot trebuie asigurat un management corespunzător. Ele pot fi utilizate ca îngrăşământ pentru cultura următoare, prin încorporare în sol sau ca mulci vegetal dacă unitatea practică agricultura conservativă. În cel mai rău caz se îndepărtează de pe teren pentru a preveni pierderile de azot provocate de absenţa unei culturi care să consume azotul rezidual. În această situație, se compostează pe platforme special amenajate, singure sau împreună cu alte deșeuri vegetale sau cu gunoi de grajd, urmând a fi utilizate mai târziu (dar numai în perioadele permise) ca îngrășământ natural.
* Codul de bune practici agricole, pg. 123