Țara noastră este un paradis al surselor de apă. Atât apele de suprafață, cât și rezervele subterane oferă cantități mai mult decât îndestulătoare, atât pentru consumul populației, cât și pentru industrie și agricultură. Dar dacă nu gestionăm cum se cuvine poluarea cu nutrienți, în special cu azot și fosfor, riscăm să pierdem cea mai mare parte a surselor de apă potabilă!
Resursele și consumul de apă în România
Conform datelor furnizate de către Administrația Națională „Apele Române” (ANAR), în anul 2017, dintr-un total de aproape 38,5 miliarde metri cubi de apă disponibili, au fost extrași ceva mai mult de 6,5 miliarde. Sub o cincime, mai exact 17,66%. Din toată această cantitate, pentru alimentarea cu apă a populației nu s-au folosit decât puțin peste un miliard de metri cubi, adică 15,5% din totalul cantității extrase.
Agricultura a folosit doar puțin mai multă apă decât populația, adică 1,5 miliarde metri cubi. În procente 22%. În schimb, industria a avut nevoie de o cantitate de patru ori mai mare decât populația.
Deosebit de important este că din totalul resurselor de apă, cea mai mare parte sunt ape de suprafață și pânza freatică. Adică acele ape în care azotul și compușii săi, dacă nu sunt gestionați cum trebuie, ajung foarte ușor!
Doar o zecime din totalul de apă disponibil se află în straturi de mare adâncime, ceva mai ferite, dar nu cu totul, de poluarea cu nitrați.
Să păstrăm apa curată!
În concluzie, România a folosit în anul 2017 doar a cincea parte din cantitatea pe care sursele sale de apă o pun la dispoziție. Este o proporție care ne-ar îndreptăți să stăm liniștiți, cu o condiție esențială: să păstrăm această resursă curată!
Așadar, este vital să ne păzim sursele de apă de poluarea cu nitrați, prin respectarea reglementărilor din domeniu. Altfel, deși cu apă din belșug, riscăm să ne îmbolnăvim sau să suferim de sete!
Pentru informarea cititorilor noștri mai curioși, prezentăm și un tabel cu volumul de apă existent în diferite categorii de surse, iar alături de fiecare și volumul exploatabil.
Precizăm că toate datele folosite în acest articol, ca și, desigur, cele din tabel, ne-au fost puse la dispoziție de către Administrația Națională „Apele Române”, căreia îi mulțumim și pe această cale.
|
Sursa de apă Indicatorul de caracterizare |
Total mii mc |
|
RÂURI INTERIOARE |
|
|
1. Resursa teoretică medie |
40.000.000 |
|
Resursa existentă potrivit gradului de amenajare a bazinelor hidrografice |
13.679.121* |
|
DUNĂRE |
|
|
1. Resursa teoretică (în secţiunea de intrare în ţară) ** |
85.000.000 |
|
Resursa utilizabilă în regimul actual de amenajare |
20.000.000 |
|
SUBTERAN |
|
|
1. Resursa teoretică total din care: |
9.600.000 |
|
ape freatice |
4.700.000 |
|
ape de adâncime |
4.900.000 |
|
Resursa utilizabilă |
4.667.639 |
|
TOTAL RESURSE |
|
|
1. Resursa teoretică |
134.600.000 |
|
Resursa existentă potrivit gradului de amenajare a bazinelor hidrografice |
38.346.760 |
NOTĂ:
* Cuprinde şi resursa aferentă lacurilor litorale, precum şi resursa asigurată prin refolosire externă indirectă în lungul râului.
** 1/2 din stocul mediu multianual, la intrarea în ţară.