Data publicării: 23 martie 2022

Unul dintre obiectivele pe care organismul specializat al ONU și le-a propus pentru acest an este și elaborarea unui catalog online al apelor subterane ce va fi prezentat cu ocazia Summitului ONU dedicat apelor subterane, ce va avea loc în decembrie 2022. Mai multe detalii AICI.

Acest instrument este menit să furnizeze informații cu privire la măsurile și instrumentele de management al apelor subterane, cuprinzând cererea și oferta, protecția apelor subterane și participarea părților interesate. El conectează subiectele (adică problemele societale și de mediu), serviciile (rolul apelor subterane) și măsurile (instrumentele și reglementările, exemple de soluții posibile).

În acest fel, catalogul va ajuta factorii de decizie să exploreze soluții adecvate pentru problemele complexe ale apelor subterane, pe baza unor fișe informative, studii de caz și referințe.

O treime din populația României bea apă din fântână!

În acest context, România poate fi considerată un caz fericit, deținând o cantitate de apă freatică importantă. Potrivit estimărilor, undeva, în adâncuri, sub pământul țării noastre se găsesc aproximativ 9,6 miliarde metri cubi de apă, după cum rezultă din datele Administrației Naționale Apele Române. Din această cantitate, aproape jumătate se găsește în pânza freatică, iar restul, de 4,9 miliarde m.c. este reprezentat de rezerve de mare adâncime. Resursa utilizabilă, însă, este de doar 4,66 miliarde metri cubi. Dacă ne raportăm la totalul resurselor de apă exploatabile ale țării noastre, atunci vorbim de aproximativ 12% din totalul disponibil, corespunzător actualului grad de amenajare, dar care acoperă de patru ori necesarul populației!

Conform datelor Adeministrației Naționale Apele Române (ANAR) și ale Institutului Național de Statistică (INS), pentru aprovizionarea cu apă a populalației României se consumă, anual, puțin peste un miliard de metri cubi. Din totalul populației rezidente, estimată de INS la 19,2 milioane de persoane, doar aproape 14 milioane folosesc apă dintr-un sistem public centralizat de distribuție. Rămâne, așadar o categorie care reprezintă peste o treime din populație, ce folosește apă din surse individuale. De obicei, aceste surse sunt puțuri forate empiric.

În ceea ce privește calitatea apei, aceasta este strict monitorizată de către ANAR și de către Direcțiile de Sănătate Publică. În unele regiuni mai este monitorizată și de către alte structuri de specialitate ale Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor. Unul dintre indicatorii de calitate ai apelor freatice monitorizat si raportat periodic este cantitatea de azotati. Dacă ne referim strict la apele freatice, depăşiri ale standardului de calitate privitor la conținutul de azot s-au înregistrat la aproximativ 13,40% din totalul forajelor monitorizate. În majoritatea covârșitoare a cazurilor nu s-a putut stabili o sursă de poluare punctiformă.

Astfel, a devenit evident că, pentru nitrati este vorba despre o poluare difuză, iar cauza este o utilizare necorespunzătoare a îngrășămintelor în agricultură și un management necorespunzător al gunoiului de grajd.

Un sprijin valoros a fost acordat pentru diminuarea acestui tip de poluare, de catre Proiectul “Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți” (CIPN).

Recomandările editorilor pe aceeași temă: