
Mulți dintre fermieri continuă încă să fie tributari concepției conform căreia producția este direct proporțională cu cantitatea de azot folosită drept nutrient, fără nicio limitare! Așa cum Codul de Bune Practici Agricole (CBPA) explică foarte limpede, acest lucru nu este valabil.
Mai mult, pe lângă părerea specialiștilor, practica întărește această realitate: se pot obține producții de vârf fără abuz de îngrășăminte.
Sămânța și tehnologia, mai importante decât cantitatea!
În lipsa unei analize agro-chimice a terenului, care să stabilească valoarea necesarului de fertilizant pentru obținerea culturii dorite, Codul de Bune Practici Agricole permite împrăștierea unor cantități limitate de azot substanță activă. Foarte mulți fermieri sunt tentați să depășească aceste cantități maxime, fiind convinși că astfel își măresc producțiile. În afara faptului că acest lucru încalcă reglementările legale, de cele mai multe ori rezultatele nu sunt cele așteptate. Dacă nu este aplicat când și cum trebuie, azotul nu este folosit decât în mică parte de către plante. În schimb, ajunge în pânza freatică, de unde merge mai departe direct în fântânile locuitorilor din zonă.
O lecție despre cum se folosește eficient azotul au oferit și câștigătorii ultimei ediții a deja tradiționalei competiții „Porumbul de Aur”. În condițiile secetei pedologice cumplite care s-a manifestat în anul 2020, câștigătorul trofeului la categoria „neirigat” a fost un fermier care a cultivat doar 80 de ha din cele 150 ale sale, cu porumb. Producția realizată de el, cea mai mare din țară, a fost de 11.145 kg boabe/ha. Și totuși, nu a folosit decât 149 kg/azot s.a/ha. Arta sa a constat în modul în care a distribuit îngrășământul. Într-o primă fază, odată cu arătura, a aplicat 27 kg/ha. Apoi, la pregătirea patului germinativ, a mai distribuit încă 92 kg/ha, iar la semănat 30 kg. Pe lângă azot a mai fertilizat cu 84 kg/ha de potasiu și 7,5 kg fosfor.
Și câștigătorul trofeului la categoria „irigat” a folosit doar 167 kg azot/ha, de pe urma cărora a reușit să realizeze o producție de 15.648 kg boabe/ha.
De partea cealaltă a ștachetei se află fermierii care au utilizat câte 170 kg azot/ha, ba chiar și peste, și nu au obținut, în multe cazuri, decât vreo 4.000 – 5.000 kg boabe/ha.
În concluzie, de cele mai multe ori, diferența o face tehnologia și sămânța folosită! Nu are rost să riscați poluarea apelor din fântânile zonei când, mai bine, puneți știința și tehnologiile moderne la treabă!