Unul dintre cele mai importante aspecte legate de evitarea poluării apelor în urma aplicării de îngrășăminte, organice sau chimice, este legat de fertilizarea echilibrată. Codul de Bune Practici Agricole (CBPA) pune un accent special pe acest aspect!
Nu doar când și cât, ci și cum
„Este considerată o bună practică agricolă adaptarea fertilizării și a momentului efectuării acesteia la tipul culturii agricole și la însușirile solului. Evaluarea necesarului de nutrienți se face în funcție de rezerva de nutrienți a solului, de condițiile climatice locale, precum și de calitatea și de cantitatea producției agricole prognozate”, se spune în CBPA.
Explicând această afirmația, Codul enumeră principiile pe care trebuie să se bazeze o fertilizare echilibrată. În primul rând, cultura trebuie să aibă la dispoziție, pe toată perioada de vegetație, în cantități și proporții adecvate, nutrienții principali, precum azot, fosfor, potasiu, calciu, magneziu, sulf, fier, mangan, cupru, zinc, bor și molibden.
Cerințele cantitative de nutrienți minerali variază în funcție de tipul de plante cultivate, rezerva din sol, recolta scontată și condițiile climatice.
Nivelul de fertilitate al unui sol se poate degrada dacă tehnologiile de cultură sunt incorecte sau, din contră, poate crește, dacă este cultivat într-o manieră care ameliorează însușirile lui chimice, fizice, biologice, arată CBPA.
Un sol cu fertilitate și productivitate naturală bună se poate deprecia prin sărăcirea în unul sau mai mulți nutrienți sau prin degradarea unor proprietăți sau poate fi distrus în totalitate prin fenomene de eroziune. Dimpotrivă, un sol cu fertilitate naturală scăzută poate deveni productiv prin corectarea și înlăturarea factorilor limitativi care împiedică creșterea sau dezvoltarea normală a plantelor (aciditatea, excesul sau deficitul de nutrienți, etc.)
Un alt principiu legat de fertilizarea echilibrată, de păstrarea calității apelor și a solurilor este considerat de CBPA acela că numai o agricultură de înaltă tehnicitate, care conservă și ameliorează fertilitatea solului și potențialul său productiv, este capabilă să asigure sustenabilitatea sistemelor de cultură și să protejeze calitatea mediului ambiant!
În concluzie, când vine vorba despre fertilizare, nu contează numai când și cât, ci și cum!