Din nefericire, nici iarna aceasta nu a fost una caracterizată de un regim normal de precipitații. Doar în unele zone a fost ceva zăpadă, iar ploile au fost puține și slabe cantitativ. Conform datelor furnizate de ANM, în majoritatea regiunilor țării se face simțită seceta pedologică, în diverse grade.
Compostul bine fermentat poate atenua efectele secetei
În aceste condiții, fertilizarea corectă devine cu atât mai importantă. Îngrășămintele organice, corect compostate și aplicate, pot estompa, până la un punct, efectele secetei. Reamintim că începând din 10 martie se încheie perioada de interdicție a aplicării fertilizanților organici în zonele de câmpie. Din 20 martie este permisă fertilizarea cu aceste produse și în zonele de deal, urmând ca de pe 25 să fie ridicată interdicția și în zona a III-a.
Având în vedere acest aspect, este vremea pentru a începe pregătirea îngrășămintelor care urmează a fi aplicate. Compostul, care ar trebui să fie fermentat foarte bine, trebuie pregătit, pentru ca imediat ce va fi permis, să fie transportat în zona de aplicare.
Bineînțeles că aplicarea acestuia urmează a se face cu respectarea tuturor regulilor prevăzute în Programul de Acțiune (PA), în funcție de panta terenului, de zonele de protecție și de condițiile meteo.
Așa cum am spus, aplicarea compostului, la pregătirea terenului pentru semănat, ajută la menținerea umidității din sol. Compostul asigură și o absorbție treptată a azotului de către tinerele plante, asigurând păstrarea în sol o vreme îndelungată. Astfel, rădăcinile au timp să se dezvolte, putând explora o zonă mai întinsă pentru a căuta apa atât de necesară.
Dar una dintre principalele condiții ca fertilizanții organici să dea cele mai bune rezultate este ca gunoiul de grajd să fi fermentat suficient. Astfel, compușii de azot sunt mineralizați și devin mai stabili în sol. Pe de altă parte, un compost bine fermentat înseamnă și o reducere semnificativă a riscului de poluare a apelor subterane sau de suprafață, din zona în care este aplicat!