Ministerul Apelor și Pădurilor
Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți

Prepararea compostului vegetal

Data publicării: 9 mai 2019

Aparent, resturile vegetale rezultate în urma lucrărilor de înființare și de întreținere a grădinii de fructe constituie un deșeu, un gunoi de care trebuie să scăpăm. În realitate, la fel ca și gunoiul de grajd, constituie o resursă prețioasă, care se poate ușor transforma în îngrășământ. În schimb, dacă nu sunt tratate cum trebuie, aceste resturi se pot ușor transforma într-o sursă de poluare cu azot a pânzei freatice!

Prepararea compostului vegetal

Compostul vegetal – mai ușor de preparat

Față de gunoiul de grajd, compostul ce are la bază masă vegetală este mai ușor de preparat. Timpul necesar pentru preparare este mai scurt. Pe de altă parte, perioada în care rămâne activ este, și ea, mai scurtă: după unu – doi ani nu mai are nici un efect, pentru că majoritatea substanțelor hrănitoare dispar în urma activității bacteriene. Tocmai din acest motiv, compostul preparat din resturile vegetale de primăvară este cât se poate de potrivit pentru fertilizarea din toamnă a livezii sau cea de primăvară, timpuriu, a grădinilor de flori și de legume.

Prepararea compostului vegetal este destul de simplă. Ca materiale se folosesc resturile vegetale din grădini, la care se pot adăuga fără grijă tot felul de resturi de la bucătărie, cum ar fi: coji și resturi de legume, chiar legume depreciate, coji de ouă, zaț de cafea,ceai și chiar pliculețele de ceai ori filtrele de cafea din hârtie, pâine, frunze, flori uscate. Această categorie de componente va asigura conținutul de azot al compostului.

A doua categorie de componente, care va asigura conținutul de carbon, include paie, fân, așchii din lemn, crengi rezultate din tăierile de primăvară ale pomilor (acestea se toacă în prealabil), bucăți de carton, ziare, coji de nuci, alune, orez și cenușă.

Sub nici un motiv nu se amestecă între componente bucăți de plastic sau metal, produse sanitare, detergenți sau alte substanțe chimice.

Materialele se așează pe o platformă care să împiedice scurgerile să se infiltreze în sol. Straturi de câte 25 de centimetri de materiale bogate în azot se alternează cu cele bogate în carbon. Fiecare strat în parte se udă bine. La final, grămada se acoperă cu o folie, pentru a nu ploua peste ea. Desigur, ideal este ca grămada să fie făcută sub un acoperiș. Astfel, apa provenită din precipitații nu va spăla azotul rezultat și nu îl va transporta ca poluant în apa fântânilor din zonă.

Aproximativ o dată pe lună grămada se amestecă. Deasemenea, se udă cât de des este necesar pentru a păstra materialele umede, astfel încât să poată fermenta în condiții optime.

În funcție de temperatură și de umiditate, procesul de compostare durează între șase și nouă luni. Un semn sigur că procesul de compostare este pe deplin realizat îl reprezintă apariția în grămadă a râmelor.

În concluzie, resturile vegetale ca și cele de la bucătăriese pot transforma și ele într-o resursă utilă, în loc să devină o sursă de poluare cu azot a apelor din fântâni ori de suprafață!

Recomandările editorilor pe aceeași temă:

Pentru a vă asigura o experiență de navigare plăcută și personalizată, folosim, împreună cu partenerii noștri, tehnologii precum cookies sau profilare și prelucrare automată a datelor, în conformitate cu prevederile Directivei (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") și Regulamentului (UE) 2016/679 ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea, vă rugăm să citiți și să înțelegeți Politica de confidențialitate și Politica de cookie-uri.

Setări avansate
setări cookies