Cu toții ne bucurăm, desigur, că vremea rea ne-a mai păsuit încă. Dar bunii gospodari ar trebui să știe că trebuie să profite de acest răgaz suplimentar pentru a putea efectua o serie de lucrări în condiții mai prielnice. Între acestea se numără și pregătirea trandafirilor pentru iernat.
Startul din primăvară depinde de pregătirea din toamnă!
Horticultorii cu experiență sfătuiesc grădinarii să tundă trandafirii încă din toamnă. Crengile lungi, precum și cele care ar putea să rețină zăpada se îndepărtează. Cu excepția trandafirilor cățărători, cărora le tăiem doar bucăți din tijele excesiv de lungi, lungimea crengilor trebuie lăsată de circa 20 – 30 cm. Se păstrează la fiecare rădăcină câte trei – patru tije, cele mai viguroase. Cele prea tinere sau, dimpotrivă, cele prea îmbătrânite, se îndepărtează. Trebuie știut că prea multe crengi pot suprasolicita rădăcina, provocând, până la urmă, uscarea întregii plante.
Tunderea de toamnă mai are avantajul că, în cazul primăverilor reci și foarte capricioase, când începerea sezonului de vegetație este imprevizibilă, creșterea noilor mlădițe se face pe tulpinile gata tunse. Tunderea de primăvară nu mai rămâne decât un fel de retuș, iar înflorirea este mai timpurie.
O altă operațiune la fel de importantă este mușuroirea trandafirilor. Peste fiecare trandafir se face câte un mușuroi de pământ bine mărunțit, înalt de cel puțin zece centimetri. Scopul este acela de a preveni, în cazul iernilor geroase, înghețarea rădăcinilor. Vârfurile crengilor tăiate se lasă afară. Chiar dacă vor degera peste iarnă, din partea de jos vor crește alte ramificații. Primăvara, când pericolul de îngheț dispare, se înlătură mușuroaiele. Este foarte important să facem acest lucru cât mai devreme în primăvară pentru a prelungi sezonul de dezvoltare al acestor minunate flori.
În sfârșit, vom mai spune că luna noiembrie este unul dintre momentele ideale pentru răsădirea sau mutarea trandafirilor. Odată replantate, rădăcinile trebuie bine acoperite cu mușuroaie de pământ!