Comisia Europeană a prezentat, la începutul lunii septembrie, cel de-al treilea raport privind derularea programelor și noile perspective asupra controlului poluării aerului. Conform documentului, deși există instrumentele necesare, lucrurile se mișcă încă prea încet.
Doar cinci state sunt „în grafic”
Conform rezultatelor studiului, doar cinci state membre sunt pe cale să își îndeplinească în 2030 toate angajamentele de reducere a emisiilor, în temeiul măsurilor naționale actuale și al legislației. Alte state membre trebuie să ia măsuri suplimentare pentru a-și îndeplini obligațiile, în special în cazul emisiilor de amoniac, pentru care 20 de state membre trebuie să își intensifice acțiunile de reducere a emisiilor până în 2030.
În ciuda unei scăderi globale a poluării aerului, nivelurile de impact asupra sănătății și ecosistemelor cauzate de poluare rămân problematice. În 2020, persoanele care locuiau în mediul urban au fost expuse la niveluri de poluare a aerului care le afectează sănătatea.
Agenția Europeană de Mediu (AEM) estimează că poluarea aerului este cel mai mare risc pentru sănătatea mediului din Europa și este una care afectează în mod disproporționat grupurile sociale sensibile și vulnerabile. Ca atare, abordarea poluării aerului este, de asemenea, o chestiune de echitate și egalitate. Anual, un număr de cca. 238 000 de decese premature pot fi atribuite particulelor fine aflate în suspensie în aer, 49 000 dioxidului de azot și 24 000 expunerii acute la ozon.
AEM a estimat, de asemenea, că, în 2018, peste 65% din suprafața ecosistemului din UE a avut niveluri de poluare care au depășit sarcina critică pentru eutrofizare.
După revizuirea registrelor de emisii pentru 2020, prezentate de statele membre în 2022, Comisia a concluzionat că 14 state membre nu s-au conformat angajamentelor de reducere stabilite pentru cel puțin un poluant. În 11 dintre aceste state membre, amoniacul este unul dintre poluanții emiși în exces.
Normele propuse în temeiul Directivei Emisii Industriale (DEI), cu ocazia prezentării raportului, vor consolida legăturile cu inovarea și transformarea industrială, vor înăspri normele privind condițiile de autorizare și privind stabilirea valorilor-limită de emisie și vor consolida asigurarea respectării legislației, sporind în același timp nivelul de informare publică, de participare și de acces la justiție. Acestea își extind prevederile și asupra instalațiilor acoperite ale industriei extractive, fabricilor de giga-baterii și fermelor mari de bovine, precum și la mai multe ferme de porci și păsări (reprezentând în total 13% din fermele de non-subzistență din UE, care sunt responsabile pentru 60% din amoniac și 43% din emisiile de metan provenite de la efectivele de animale din UE). Punctul de referință al celei de-a treia perspective privind aerul curat include, prin urmare, elemente ale propunerii de DEI privind extinderea propusă pentru a acoperi mai multe ferme de animale.
În optica Comisiei, în ceea ce privește emisiile de amoniac, perspectivele de îndeplinire a angajamentelor de reducere a emisiilor prevăzute de Directiva privind plafoanele naționale de emisie rămân sumbre. Statele-membre trebuie să ia măsuri suplimentare semnificative pentru a reduce emisiile de amoniac la sursă prin promovarea bunelor practici agricole, concluzionează documentul.
Cei care doresc mai multe amănunte pot consulta întreg raportul, urmând EUR-Lex – 52022DC0673 – RO – EUR-Lex (europa.eu)