Ministerul Apelor și Pădurilor
Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți

Perdelele forestiere de protecție, o binefacere uriașă

Data publicării: 26 noiembrie 2020

Plantarea unor perdele forestiere de protecție este un subiect despre care se vorbește mult, dar legat de care se fac, deocamdată, prea puține! La ora actuală, doar câțiva pasionați responsabili, oameni de știință sau specialiști în agricultură, încă speră să readucă în atenție acest subiect deosebit de important. Asta cu toate că istoria a demonstrat practic cât de mult înseamnă aceste litiere de arbori întinse în mijlocul câmpiilor...

Perdelele forestiere de protecție, o binefacere uriașă

Perdelele forestiere – o armă complexă împotriva modificărilor climatice

În istoria României, perdelele forestiere reprezintă un adevărat jalon. Acestea aveau un dublu scop. Pe de o parte constituiau un excelent marcaj al hotarelor, iar pe de altă parte permiteau celor ce lucrau câmpul să se adăpostească la umbră atunci când era nevoie. Necesitatea perdelelor de protecție a fost argumentată științific pentru prima oară în anul 1860 de către Ion Ionescu de la Brad, care a realizat primele plantații pentru ″adumbriri contra vântului″. Primul care a transpus în practică un astfel de proiect a fost moșierul Sălcudeanu, la Mărculești-Ialomița (1879-1891). Apoi astfel de proiecte s-au extins pe domenii ale Coroanei și ale marilor moșieri, mai ales în zona Dobrogei și a părții de sud-est a Bărăganului.

Până în anul 1950, în Dobrogea fusese dezvoltată o rețea de perdele forestiere cu o suprafață de cca. 4 000 ha, protejând o suprafață de aprox. 1 000 000 ha. Asta după ce în cazul secetei din 1946, la adăpostul perdelelor s-a obținut un spor de recoltă de 300% față de câmpul neprotejat. Apoi, în anul 1947, când în Dobrogea grâul a degerat în întregime în câmpurile neprotejate, s-au obținut producții de 600 kg/ha (adică medii la nivelul de atunci) la adăpostul perdelelor. Dar brusc, în anul 1962, printr-un decret comunist, fără nici o bază științifică, s-a hotărât tăierea tuturor litierelor aflate pe terenurile agricole, sub cuvânt că „sunt o idee stalinistă”.

La ora actuală, câțiva fermieri inimoși și responsabili au început, atât cât au putut, să creeze din nou astfel de perdele de protecție a zonelor agricole. Deși este doar un modest început, rezultatele se văd deja. În anul 2019, pe cuprinsul unei ferme dobrogene, la începutul lunii aprilie, în câmp solul era umed în secțiunea de adâncime cuprinsă între 4 și 30 cm. În schimb, în zona perdelelor forestiere, umiditatea cobora până la 45 – 50 cm!

În afară de avantajele deja prezentate, trebuie să mai evidențiem și proprietatea plantelor care cresc în aceste perdele de a consuma surplusul de azot de pe teren. Astfel ele îl asimilează, în loc să permită infiltrarea sa în pânza freatică și, de acolo, în fântâni. Și mai important este de observat că pomii absorb azotul aflat deja la o adâncime la care rădăcinile plantelor din culturi nu mai ajung. Adică a acelui azot care altminteri nu ar fi decât o sursă de poluare!

În concluzie, perdelele forestiere de protecție agricolă reprezintă un mijloc complex de prevenire a poluării, deșertificării, eroziunii solului și de reducere a efectelor schimbărilor climatice!

Recomandările editorilor pe aceeași temă:

Pentru a vă asigura o experiență de navigare plăcută și personalizată, folosim, împreună cu partenerii noștri, tehnologii precum cookies sau profilare și prelucrare automată a datelor, în conformitate cu prevederile Directivei (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") și Regulamentului (UE) 2016/679 ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea, vă rugăm să citiți și să înțelegeți Politica de confidențialitate și Politica de cookie-uri.

Setări avansate
setări cookies