Perdelele forestiere de protecție a suprafețelor agricole reprezintă unul dintre subiectele mereu prezente în discuții, dar care strălucesc prin absența în practică. Tocmai din acest motiv revenim asupra subiectului.
O formă de protecție simplă, cu eficiența dovedită!
Perdelele forestiere de protecție constituie un mijloc eficient de contracarare a schimbărilor climatice. Această afirmație nu este doar o presupunere, ci o realitate demonstrată de practica a mai bine de 150 de ani. Primele amenajări de acest fel au fost făcute în Dobrogea, în 1860, la recomandarea lui Ion Ionescu de la Brad. El le-a numit „adumbriri contra vântului”. 20 de ani mai târziu a apărut și un plan închegat. În 1881, în Revista Pădurilor, B. Pizu propunea instalarea a 56 fâşii de pădure, de la Dunăre la Podgorii, undeva în zona Bărăganului și a sudului Moldovei. Fâșiile de pădure urmau să fie amplasate la o distanță de circa 20 km între ele. Pentru că la acea vreme agricultura era cea mai importantă sursă de venit, iar marii proprietari erau receptivi la noutățile în domeniu, planurile au fost puse în practică. Fără a intra în prea multe amănunte, vom spune doar că în jurul anului 1935 în Ialomița, Constanța, Brăila și Dolj existau perdele forestiere însumând în jur de 2.500–3.000 ha. În 1937, Ministerul Agriculturii şi Domeniilor iniţiază un studiu privind perdelele de protecţie a câmpului. Institutul de Cercetări şi Experimentaţie Forestieră (ICEF) introduce în programul său de lucru asemenea preocupări fiindu-i alocată şi o sumă de 300.000 lei. S-au efectuat cercetări importante privind influenţa perdelelor asupra vântului, acumulării zăpezii, umidităţii solului, protecţia solului împotriva spulberării stratului superior fertil, asupra recoltelor agricole (grâu, ovăz, porumb, etc.).
Rezultatele s-au văzut cel mai bine în cazul secetei din 1946, anul cel mai secetos din secolul al XX-lea, când la adăpostul perdelelor s-a obţinut un spor de recoltă de 300% faţă de câmpul neprotejat. Perdelele au avut efect pozitiv şi în anul 1947, când în Dobrogea grâul a degerat în întregime în câmpurile neprotejate, dar s-au obţinut 600 kg/ha la adăpostul perdelelor. În perioada 1950–1961 s-a demarat o acţiune de mari proporţii pentru crearea reţelei de perdele din Dobrogea. Rezultatul a fost o suprafaţă de cca. 3 000 ha de perdele, protejând aprox. 1 000 000 ha culturi.
În 1962, printr-un decret comunist, fără nici o bază științifică, s-a hotărât tăierea tuturor litierelor aflate pe terenurile agricole, sub cuvânt că „sunt o idee stalinistă”.
Astăzi, există o serie de măsuri care încurajează crearea perdelelor forestiere și o groază de proiecte, dar prea puține realizări practice.