Sistemul tradițional de creștere a oilor, cu stabulație fixă în timpul sezonului rece și pășunat în perioada caldă, constituie încă regula în majoritatea regiunilor din România. Acest sistem prezintă multe avantaje, dar și o serie de dezavantaje.
Insuficiența paielor din saivane conduce la pierderi de azot
Din punct de vedere al azotului conținut în dejecțiile oilor, unul dintre dezavantajele sistemului tradițional este că, în cele mai multe cazuri, saivanele (adăposturile pentru iarnă) nu au podele impermeabile, favorizând înfiltrațiile în cazul în care paiele sunt insuficiente sau deja îmbibate în urină. Această problemă se poate rezolva prin impermeabilizarea podelelor și asigurarea unei cantități suficiente de paie, precum și a schimbării lor mai dese.
Al doilea dezavantaj, în opinia specialiștilor, este că odată cu ieșirea oilor la pășunat, curățarea saivanelor presupune scoaterea gunoiului de grajd lângă acesta și depozitarea direct pe sol, rămânând expus precipitațiilor, soarelui și vântului. Astfel sunt favorizate pierderile de azot prin scurgeri și de amoniac în atmosferă. În plus, în cazul în care se decide aplicarea imediată a gunoiului de grajd, acesta este amestecat, în diferite grade de compostare, conținând atât azot asimilabil de către plante, cât și în stare nemineralizată, deci neaccesibil plantelor. Necesitatea unei platforme, pentru continuarea procesului de compostare, este esențială!
În ceea ce privește avantajele, unul dintre ele este utilizarea paielor pentru așternut. Fermierii români folosesc din belșug paie, acestea având și rolul de a păstra picioarele animalelor uscate și a preîntâmpina bolile infecțioase de la nivelul membrelor animalelor (cum ar fi șchiopătatul oilor). Paiele absorb urina și determină reținerea în masa lor a azotului sub formă de amoniu.
Un alt avantaj al pășunatului este târlirea, despre care am vorbit pe larg. Vom sublinia doar că ajută la fertilizarea unor zone în care aplicarea de fertilizanți se realizează cu greutate din cauza distanțelor mari și/sau a configurației terenului. Se recomandă 1 – 1,5 mp/oaie, pentru o durată de maximum 6 nopți. Plusul de nutrienți se va reflecta în creșterea de 1 – 2 ori a producției de masă verde în următorii 2 – 3 ani.
În concluzie, stilul tradițional de creștere a oilor este sănătos și pentru mediu, cu condiția respectării unor reguli simple!