Începând de ieri a intrat în vigoare interdicția de aplicare a îngrășămintelor pe orice fel pe pășuni și pe terenurile arabile.
Până pe data de 15 martie, este oprită cu desăvârșire distribuirea oricăror tipuri de îngrășăminte organice solide pe terenurile arabile și pășuni.
Un regim ușor diferit îl au îngrășămintele organice lichide și cele minerale, a căror utilizare este permisă începând cu 1 martie, pe terenurile semănate cu culturi de toamnă și alte culturi.
În schimb, pe pășuni nu este permisă aplicarea nici unui tip de îngrășăminte până pe 15 martie!
Atenție și la dimensionarea platformelor de colectare!
Singurele zone în care utilizarea nutrienților mai este permisă sunt spațiile protejate, respectiv serele și solariile în care se practică agricultura și în timpul sezonului rece și temperatura mediului ambiant este peste 5°C.
Ca principiu general, utilizarea îngrășămintelor este oprită în perioadele când temperatura medie a aerului scade sub 5°C. În aceste perioade, plantele nu se mai dezvoltă și, în consecință, nu mai consumă nutrienți. Astfel, azotul conținut în îngrășămintele aplicate, în loc să fie utilizat de plante și fixat în sol, este dizolvat de apa provenită din precipitații și transportat. Nu există decât două destinații posibile. Prima o reprezintă apele de suprafață aflate în zonă. A doua este pânza freatică, care alimentează fântânile. Așadar, aplicat în perioadele de interdicție, azotul din îngrășăminte nu numai că nu ajută la nimic, dar mai și ajunge direct pe mesele gospodarilor, în ciorbă sau în ceai!
Legat de acest aspect, Codul de Bune Practici Agricole face și precizări legate de dimensionarea platformelor de colectare a gunoiului de grajd Acestea trebuie să permită depozitarea gunoiului produs într-un interval de timp cu o lună mai lung decât perioada de interdicție a aplicării îngrășămintelor.
Respectarea perioadei de interdicție este unul dintre cele mai eficiente mijloace de prevenire a poluării apelor cu azot!