Data publicării: 11 mai 2021

Așa cum spuneam în articolul anterior, modul de lucru de pe Domeniile Coroanei s-a dorit a fi un model de urmat pentru toți gospodarii. În continuare vă vom prezenta exemple concrete de utilizare a unor tehnologii de vârf la acea vreme, în ferma-model Rușețu, din județul Buzău.

Analiza chimică a solului încă din 1906!

Datele pe care le vom prezenta datează din anul 1906 și sunt preluate din prezentarea făcută de către Dumitru Popescu, șeful regiei.

Suprafața totală a domeniului era de cca. 5.875 ha, dintre care peste 4.330 teren arabil. 20 de hectare erau folosite, separat, drept „câmp de experiență”. 200 de hectare de fânețe, naturale și artificiale, se adăugau celor 770 de hectare de pășune. În pepiniera de 8,50 ha se produceau pomi pentru întreaga zonă.

Important de menționat este că în inventarul fermei figurează și 50 de hectare de perdele agricole de protecție. Despre importanța acestui tip de perdele forestiere am vorbit de-a lungul timpului în mai multe rânduri, precum și de lipsa lor, astăzi.

La ferma Rușețu fertilizarea se făcea cu gunoi de grajd și cu un adaos minim de îngrășăminte chimice fosfatice. La această formulă s-a ajuns după realizarea unei analize chimice a solului (Atenție – vorbim despre anul 1906!), care a evidențiat un conținut de azot de 0,18%, 1,19% acid humic și doar 0,041% fosfați.

Din inventar mai făceau parte și vitele de muncă, respectiv boii moldovenești. Pentru ameliorarea raselor locale, precum și pentru menținerea unui efectiv constant de vite de muncă, fuseseră cumpărate și 20 de vaci moldovenești, precum și tauri de Algau. Din surplusul de lapte se făcea un unt de bună calitate, care se vindea la Brăila, unde „Administrația și-a căpătat un bun renume, astfel că cererile nici nu se pot satisface toate”. Pe lângă caii folosiți în mod curent, ferma mai avea și armăsari de prăsilă din rasele Nonius și Pur-sânge Arab, precum și iepe de prăsilă din aceleași soiuri. Aceste animale erau destinate atât pentru crearea unei rase noi (Semigreul Românesc de astăzi), dar și pentru ameliorarea cailor sătenilor.

La fel au stat lucrurile și în privința porcilor. Au fost aduși vieri și scroafe din rasa Mangalița, aceasta fiind considerabil mai rentabilă în condițiile locale. Mai târziu avea să apară porcul de Rușețu, ca rezultat al unor cercetări întinse pe mai bine de jumătate de secol.

Numeroase încercări, cercetări și ameliorări s-au făcut în ceea ce privește cerealele. Rezultatele au fost, aproape întotdeauna, la înălțime. În 1948, când a fost „naționalizată”, ferma a fost transformată în stațiune de cercetări. Cu acest statut și cu o seamă de realizări a funcționat până în anii 90.

Recomandările editorilor pe aceeași temă: