Ministerul Apelor și Pădurilor
Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți

"Omul modern trebuie să reînvețe să trăiască și să producă în armonie cu mediul, așa cum o făceau strămoșii noștri" - interviu cu Ioan Deneș, ministrul apelor și pădurilor

Data publicării: 7 ianuarie 2019
Ioan Deneș, ministrul apelor și pădurilor

Întrebare: Domnule ministru, ce înseamnă, pe înțelesul oamenilor, poluarea apelor cu nitrați?

Ioan Deneș: Poluarea cu nitrați apare atunci când nitrații din apă depășesc o limită maximă admisă, care este de 50 mg pe litru, așa cum a fost stabilită de experți în cadrul Directivei Apă Potabilă. Nitrații sunt esențiali pentru dezvoltarea plantelor și nimeni nu este împotriva folosirii lor în agricultură, adică a utilizării îngrășămintelor pe bază de azot, însă trebuie să avem grijă să protejăm apele de excesul de nitrați, și aici mă refer atât la apele subterane cât și la cele de suprafață.

Vreau să fac o paranteză: nitrații din apă nu dispar de la sine, în timp. Aceștia dispar din apă numai dacă sunt asimilați de plante în procesul de creștere. Dacă în apele de suprafață avem plante care să consume nitrații, în apele subterane acestea nu există. Deci, nitrații din apele subterane dispar extrem de greu. Pe de altă parte, cred că toată lumea știe cum arată un lac eutrofizat*. Nitrații în exces duc la o dezvoltare anormal de mare a algelor. Acestea consumă oxigenul din apă, fenomen care duce la dispariția peștilor. Iată cum putem distruge echilibrul natural din cauza unei aparent „banale” depășiri a limitelor de nitrați în apă.

Î.: Care sunt motivele pentru care apar excese de nitrați în apă?

I. D.: La modul general și pentru a simplifica fenomenul, există două cauze principale legate de agricultură: gospodărirea defectuoasă a gunoiului de grajd și aplicarea îngrășămintelor în perioade nepotrivite. O a treia cauză, care nu ține de agricultură, ci mai mult de gradul de civilizație, este tradiționala latrină din fundul curții sau, mai nou, a foselor care nu sunt izolate. Referindu-mă la gunoiul de grajd, subliniez faptul că acesta este o resursă foarte importantă, având în vedere că prin compostare acesta se transformă în îngrășământ organic. Problema apare atunci când gunoiul de grajd este gospodărit defectuos. Depozitarea lui direct pe pământ face ca toate lichidele pe care le conține, inclusiv nitrați, să se scurgă prin pământ direct în pânza de apă freatică. De asemenea, când plouă, gunoiul de grajd este spălat și apa cară nitrații tot în pânza freatică, dar și în apele de suprafață. Pe lângă faptul că acel gunoi de grajd pierzând din nitrați pierde din valoarea de îngrășământ, el poluează și apele subterane.

Î.: Cât de mare este impactul proastei gospodăriri a gunoiului de grajd?

I.D.: Luați în calcul faptul că fenomenul are loc în multe gospodării mici, care au animale, și aveți o imagine a impactului. În România există peste 3 milioane de ferme mici, sub 5 hectare, majoritatea ferme de subzistență. Acești mici fermieri sunt cei mai predispuși să genereze o poluare difuză cu nitrați pentru că, din varii motive(lipsă de informații, lipsă de mijloace sau pur și simplu neglijență) nu respectă regulile minimale privind gunoiul de grajd.

Î.: Și atunci ce este de făcut?

I.D.: Soluția în aceste cazuri o reprezintă platformele de compostare. Pentru a veni în sprijinul fermierilor, în cadrul Ministerului Apelor și Pădurilor avem proiectul „Controlul integrat al poluării cu nutrienți” prin care finanțăm, între altele, platforme comunale cu sistem de colectare a gunoiului de grajd de la populație. Beneficiarii și gestionarii acestor platforme sunt exclusiv autoritățile locale. Gospodăriile care nu au acces la platforme comunale pot să își construiască platforme individuale sau chiar în asociere cu vecinii. Noi așteptăm ca din ce în ce mai multe UAT-uri să înțeleagă importanța acestor platforme și să înceapă să le treacă pe lista de priorități la capitolul ”Investiții”. Dacă vrem ape fără exces de nitrați, nu mai putem lăsa scurgerile de la dejecțiile animale și umane să treacă prin pământ direct în pânza freatică. Sunt anumite obiceiuri la care ar fi bine să renunțăm, chiar dacă unele dintre ele sunt „de când e lumea”. Celor care insistă să spună că bunicii bunicilor lor făceau la fel, vreau să le amintesc că pe vremuri nu existau mari aglomerări rurale și nici un număr atât de mare de animale, ca în prezent. Acum câteva sute de ani natura avea capacitatea de a se regenera, pentru că vorbim de cantități de nitrați cu mult mai mici. Astăzi, natura nu mai poate compensa volumele pe care omul le generează. Și atunci, trebuie să intervenim și să controlăm fenomenele care dezechilibrează mediul. De aceea, fac apel către micii fermieri și către autoritățile locale să vină în sprijinirea eforturilor noastre, altfel tot ceea ce întreprindem rămâne cu rezultate limitate. Sper ca fermierii să înțeleagă acest lucru, mai ales că primii afectați de poluarea cu nitrați a fântânilor sunt chiar ei și familiile lor.

Î.: Ce ne puteți spune despre aplicarea îngrășămintelor în perioade nepotrivite? Ce înseamnă „perioade nepotrivite”?

I.D.: Am folosit special sintagma „perioade nepotrivite”, pentru că unii oameni devin sensibili când aud cuvântul „interzis”. De fapt, în reglementările legale din domeniu, ele se numesc „perioade de interdicție”. Dar de ce este nepotrivit să aplicăm îngrășăminte în aceste perioade? După cum am mai spus, nitrații sunt consumați de plante. Dacă nu există plante în vegetație, nu are cine să consume nitrații. Așa că îngrășămintele aplicate în perioadele în care plantele nu sunt în vegetație, ajung direct în pânza freatică. Și fermierul poate să le treacă la secțiunea „pierderi”. Cred că și micii fermieri ar trebui să gândească mai mult în termeni de rentabilitate economică și să nu risipească nici resursele, nici munca.

Î.: Cum vedeți evoluția viitoare a fenomenului poluării apei cu nitrați în România?

I.D.: Evoluția tehnologiilor se simte și la noi în țară. Se vorbește din ce în ce mai mult de agricultură de precizie. Și se și aplică! Conceptul în sine este interesant pentru noi, din perspectiva protecției apelor la poluarea cu nitrați, pentru că presupune dozări foarte exacte ale resurselor și, prin urmare, înlăturarea surplusurilor, a exceselor de substanțe sau a operațiunilor ineficiente economic. Sigur, la ora actuală acest tip de agricultură este mai puțin accesibil fermelor foarte mici, de subzistență, dar într-un viitor, sper nu prea îndepărtat, sunt convins că aceste tehnologii vor deveni, ca și telefonia mobilă și internetul, din ce în ce mai accesibile.

Din perspectiva instituției noastre, nu voi intra în detalii privind orientările strategice, ar fi prea multe de spus. Vreau doar să fac un anunț în premieră, pentru că e important să știți că ne preocupă mult problema nitraților. Ministerul Apelor și Pădurilor este implicat într-un proiect internațional de cercetare care are scopul de a identifica sursele de nitrați din ape, prin folosirea izotopilor. Acest proiect este abia la început. Mai avem încă de lucru până când rezultatele vor apărea, dar eforturile noastre sunt concentrate în această direcție și sperăm că rezultatele acestui proiect ne vor permite să atingem un nivel superior de precizie în îmbunătățirea permanentă a politicilor noastre, bazat pe evidențierea mai exactă a surselor de poluare. Poate sună ciudat, dar omul modern trebuie să reînvețe să trăiască, să muncească și să producă în armonie cu mediul, așa cum făceau strămoșii noștri.

Î.: Domnule ministru, vă mulțumim pentru timpul acordat!

I.D.: Cu mare plăcere!

* Eutrofizare = Creșterea masei organice a unei ape stagnante (lac, baltă etc.) sau cu scurgere lentă prin îmbogățirea naturală sau artificială cu substanțe nutritive (combinații ale fosforului, azotului etc.); uneori provoacă fenomenul de înflorire a apei, cu consecințe foarte grave asupra echilibrului biologic al acestor ape.

Pentru a vă asigura o experiență de navigare plăcută și personalizată, folosim, împreună cu partenerii noștri, tehnologii precum cookies sau profilare și prelucrare automată a datelor, în conformitate cu prevederile Directivei (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") și Regulamentului (UE) 2016/679 ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea, vă rugăm să citiți și să înțelegeți Politica de confidențialitate și Politica de cookie-uri.

Setări avansate
setări cookies