Data publicării: 24 noiembrie 2022

Unul dintre domeniile de care Planul Național Strategic (PNS) pentru perioada 2023-2027 se preocupă în mod special este cel al standardelor de eco-condiționalitate. Aspectul principal urmărit este atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea. Numite prescurtat GAEC, în PNS sunt enumerate nouă astfel de standarde.

Interzicerea incendierii miriștilor – obiectiv al GAEC 3

GAEC 1 se referă la menținerea pajiștilor permanente, pe baza raportului dintre pajiștile permanente și suprafața agricolă. Astfel, se urmărește a se menține suprafața pajiștilor permanente pe baza raportului proporțional dintre suprafața pajiștilor permanente și suprafața agricolă eligibilă după controalele administrative și la fața locului, la nivel național, în comparație cu anul de referință 2018. Reducerea maximă acceptată este de 5% în comparație cu anul de referință. În cazul în care acest procent este depășit, se impun obligații la nivel de exploatație pentru a reconverti terenuri în pajiști permanente sau pentru a crea o suprafață cu pajiști permanente pentru fermierii care au la dispoziție terenuri ce au fost transformate din pajiști permanente în terenuri pentru alte utilizări.

Standardul GAEC 2 vizează zonele umede și turbăriile desemnate arii naturale protejate, inclusiv zonele umede de importanţă internaţională (situri Ramsar) care se suprapun total sau parțial cu anumite categorii de arii naturale protejate și care beneficiază de un statut de protecție, precum și zonele umede și turbăriile situate în afara ariilor naturale protejate pentru care se aplică măsurile minime de conservare stabilite de autoritatea competentă. Terenurile cu destinație agricolă din perimetrul acestor zone pot fi utilizate în scopul producției agricole (cultivat sau pășunat), cu respectarea condițiilor stabilite în planul de management și regulamentul ariei. De asemenea, crescătorii de animale, persoane fizice sau juridice, își pot desfășura activitatea numai în baza permisului și a autorizației emise de administratorul ariei, cu respectarea planul de management și regulamentul ariei.

Interdicția privind arderea miriștilor, a vegetației uscate și a resturilor vegetale existente pe terenurile arabile, inclusiv pe terenurile lăsate pârloagă, este o cerință specifică care vizează în principal menținerea nivelului de materie organică din sol – obiectivul standardului GAEC 3, dar și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) provenite din agricultură.

În agricultură, arderea miriştilor și a vegetației uscate pe terenurile arabile nu constituie o măsură de combatere/eradicare a organismelor dăunătoare la culturile agricole (normă fitosanitară), ci o practică la scară mică numai în activități de cercetare-inovare (loturi experimentale).

Recomandările editorilor pe aceeași temă: