Data publicării: 22 mai 2019

Păstrarea curată a culturilor, fără buruieni, concomitent cu reducerea consumului de apă, dar și al îngrășămintelor și, pe deasupra obținerea unor recolte mai timpurii și mai mari reprezintă visul oricărui fermier. Ei bine, acest lucru este posibil, utilizând tehnologia numită mulcire.

Mulcirea, mijloc de păstrare a umidității în sol

Mulcirea este acel procedeu prin care solul este acoperit cu diverse materiale, organice sau anorganice.

Mulcirea urmărește mai multe scopuri. Primul dintre ele este păstrarea apei în sol. Vaporii de apă care ies din sol se opresc în stratul de mulci, unde condensează și revin în sol. Desigur, cu cât mulciul este mai impermeabil, cu atât eficiența în păstrarea apei în sol este mai mare. Pe de altă parte, efectul este și invers: în cazul unei cantități prea mari de apă, aceasta este împiedicată să ajungă în sol, ca urmare băltește la suprafață și spală azotul din îngrășăminte, generând, printre alte efecte, poluarea apelor.

Deasemenea, stratul de mulci menține suprafața solului afânată, împiedicând formarea crustei.

Tot mulciul păstrează solul mai cald și face ca producțiile culturilor astfel protejate să fie mai timpurii cu șapte până la 14 zile. De asemenea, neaflându-se în contact direct cu solul, fructele joase, precum căpșunile pepenii, castraveții, etc., vor fi mai curate!

Un alt rost al mulcirii este de a împiedica creșterea buruienilor. Pentru că solul este acoperit cu mulci între plante, lumina și apa nu mai pătrund. Rezultatul este că buruienile nu se mai pot dezvolta.

Mulcirea se folosește și în scop decorativ. În grădini se practică mulcirea cu pietriș de diverse culori sau cu scoarță de copac, pentru a obține efecte estetice dintre cele mai spectaculoase. Astfel se îmbină utilul cu plăcutul în cel mai înalt grad.

Mulcirea se poate face cu materiale organice, precum paie și buruieni tăiate, compost, pietriș, scoarță de copac tocată, ba chiar și crenguțe subțiri. Compostul, paiele și buruienile, ca și toate celelalte materiale enumerate, cu excepția pietrișului, trebuie utilizate cu atenție. Prin descompunere ele generează materie organică, inclusiv azot, care devine nutrient pentru plante. Dar dacă este în cantități prea mari, devine o sursă de poluare a apelor din fântânile aflate în zonă!

Un alt aspect care trebuie urmărit cu atenție este și acela că materia din mulciul organic, aflată în descompunere, poate deveni mediul propice dezvoltării unor insecte sau fungi care să dăuneze culturii a cărei protejare se dorește. În asemenea situații putem ajunge ca, plini de bune intenții, să facem mai mult rău!

În concluzie, mulcirea organică poate fi un ajutor cu efecte miraculoase, dar cu condiția să fie aplicată responsabil și cu o atentă monitorizare a culturii. Altfel se poate transforma într-o sursă de poluare a apelor și de răspândire a dăunătorilor!

Recomandările editorilor pe aceeași temă: