Așa după cum am anunțat deja, Codul de Bune Practici Agricole (CBPA) se află în revizuire. După etapa consultărilor cu mai multe organizații reprezentative ale fermierilor, Consorțiul însărcinat cu această misiune a inserat schimbările pe care le-a considerat ca fiind cele mai importante, iar acum documentul se află în dezbatere publică, până pe 31 octombrie. Documentul poate fi consultat AICI.
În cele ce urmează vă prezentăm o parte dintre modificările propuse, urmând să revenim și asupra celorlalte, în zilele următoare.
Când se pot aplica fertilizanții?
Una dintre cele mai importante schimbări se referă la perioada de aplicare a îngrășămintelor. După ce au fost luate în calcul riscurile de poluare prin percolare și scurgere, corelate cu perioada din timpul anului în care temperatura medie a aerului este mai scăzută de 5°C (perioadă în care procesele fiziologice din plante sunt stopate sau foarte încetinite), s-a observat că perioada de interdicție stabilită de actualul CBPA, respectiv 1 noiembrie – 15 martie pentru îngrășămintele organice solide pe terenurile arabile și pe pășuni, 1 noiembrie – 1 martie pentru îngrășămintele organice lichide și cele minerale la culturile de toamnă și 1 octombrie – 15 martie la alte culturi și pe pășuni, trebuie adaptată modificărilor climatice. În consecință, se propune împărțirea țării în trei zone climatice și, pentru fiecare dintre ele instituirea unei perioade de interdicție comune pentru toate categoriile de culturi. Astfel, în zona I, cea mai caldă, perioada de interdicție propusă este de 120 de zile și este cuprinsă între 15 noiembrie și 15 martie. În zona II crește la 135 de zile, între 10 noiembrie și 25 martie, iar în zona III la 156 de zile, de la 25 octombrie la 30 martie. O altă noutate este aceea că pe terenurile arabile semănate cu culturi de toamnă se pot aplica îngrășăminte minerale și în perioada de interdicție, în limita a maxim 50 kg N substanţă activă / ha, în funcţie de dezvoltarea fiziologică a plantelor, dar cu condiţia ca terenul să nu fie saturat cu apă, îngheţat sau cu strat de zăpadă.
O altă modificare importantă se referă și la cantitățile maxime de azot care pot fi aplicate fără întocmirea unor studii agrochimice. Dacă în ceea ce privește azotul provenit din îngrășăminte organice maximul rămâne la 170 kg s.a./ha/an, în schimb cel provenit din îngrășăminte minerale este redus la 130 kg azot/ha/an.
Vom reveni cu informații asupra modului în care se propune modificarea cantităților maxime de azot aplicabile fără studii agrochimice la diverse culturi.