Pregătirea solului primăvara este deosebit de importantă. Un teren bine pregătit înseamnă o recoltă mai bogată. În plus, dacă terenul este pregătit așa cum trebuie, și degradarea solului este prevenită.
Pregătirea solului începe cu o evaluare
Înainte de a începe orice lucrare agricolă, primul pas este evaluarea stării terenului.
Dacă terenul este denivelat și îmburuienat va fi necesară o lucrare cu grapa sau cultivatorul. Dacă terenul este nivelat, neîmburuienat, solul rămâne nelucrat până în preziua sau ziua semănatului, când se va pregăti patul germinativ cu un combinator sau cultivator. O practică tot mai răspândită privind resturile vegetale este incorporarea lor în sol. Această metodă are avantajul de a păstra materia organică, astfel păstrând mai bine calitățile solului. De asemenea, prin putrezire, resturile vegetale respective se transformă într-un îngrășământ organic de bună calitate.
Un pas foarte important este analiza solului. Se recomandă efectuarea unor teste de sol pentru a determina nivelul pH-ului, conținutul de nutrienți și compoziția acestuia. Un sol prea acid sau prea alcalin poate necesita amendamente specifice.
Pentru solurile prea acide se recomandă tratamentele pe bază de calciu. Se poate folosi var ars, calcar dolomitic sau calcar măcinat. Amendamentele se aplică pe straturi, în principal toamna. Trebuie spus că o aciditate crescută a solului reduce disponibilitatea nutrienților.
Pentru solurile alcaline sunt recomandate tratamentele cu sulf sau materiale organice. Sulful are și efecte fungicide și acaricide, ceea ce înseamnă că ajută la combaterea bolilor fungice și a anumitor dăunători. Este utilizat, de obicei, sub formă de sulfat feros sau sulfat de amoniu. Solurile alcaline sunt asociate, adesea, cu deficiențe de fier sau alte elemente.
Alegeți utilajele și îngrășămintele potrivite!
Utilizarea echipamentelor agricole adecvate, precum grapa cu discuri sau un combinator agricol ajută la mărunțirea bulgărilor de pământ și la îmbunătățirea structurii solului. Rezultatul este pat germinativ optim.
Aplicarea compostului, gunoiului de grajd sau a altor îngrășăminte organice îmbunătățește fertilitatea solului și dezvoltă activitatea microorganismelor.
Dacă analizele solului indică deficiențe de nutrienți, se pot folosi îngrășăminte chimice, însă cu măsură, pentru a evita suprasaturarea cu substanțe care pot afecta echilibrul natural al solului.
Aplicarea unui strat de mulci, acolo unde se poate, ajută la menținerea umidității și împiedică dezvoltarea buruienilor. Se pot folosi paie, frunze mărunțite sau chiar compost descompus.
Nu uitați de păstrarea sănătății solului!
În fine, trebuie avute în vedere și măsurile pentru protejarea și menținerea sănătății solului pe termen lung. Acestea includ rotirea culturilor. Diversificarea ajută la prevenirea epuizării nutrienților și la reducerea populațiilor de dăunători specifici unei anumite plante.
Utilizarea plantelor fixatoare de azot contribuie și la îmbunătățirea și protejarea calității solurilor. Cultivarea plantelor precum trifoiul sau mazărea poate contribui la îmbogățirea naturală a solului cu azot.
În timp, cultivarea excesivă poate duce la degradarea solului. Alternarea perioadelor de cultivare cu cele de repaus, în care solul este lăsat să se regenereze, este benefică.
În fine, acolo unde este posibil, un sistem de irigație bine pus la punct asigură o distribuție echilibrată a apei, prevenind uscarea solului sau excesul de umiditate.