Data publicării: 17 noiembrie 2021

Inul și cânepa reprezintă două plante care, până în urmă cu trei decenii erau cultivate pe suprafețe însemnate în România. Treptat, fermierii le-au „uitat”, în detrimentul atotstăpânitorului porumb. Și totuși, aceste culturi sunt și ele interesante, rentabile din punct de vedere economic și merită luate în calcul în schema de rotație a culturilor.

Mai multe culturi – mai multe variante de rotație

Inul este o plantă care se cultivă atât pentru uleiul pe care îl oferă semințele sale, cât și pentru fibre vegetale. Tehnologia de cultivare a acestei plante este destul de simplă, nefiind necesare lucrări prea dese sau lucrări speciale. În principal este vorba despre arătura de toamnă, urmată de o fertilizare. Primăvara devreme, în martie, se pregătește patul germinativ și se seamănă. Se erbicidează atunci când apare pericolul înierbării (de obicei în aprilie). Recoltarea se face în funcție de zonă și soi, când se ajunge la echilibrul optim între gradul de coacere și numărul de plante care încep să se scuture sau să se culce.

Ca o caracteristică generală, inul are o creștere lentă în prima perioadă de dezvoltare, apoi, dimpotrivă, foarte rapidă. În general, are nevoie de umiditate și de căldură, dar nu de arșiță.

Important de menționat este că specialiștii recomandă rotația inului în cultură o dată la șase ani!

În ceea ce privește cânepa, și aceasta este o cultură care nu necesită tehnologii speciale. Singurul aspect oarecum problematic, în absența unui cap de combină specializat, este recoltatul. Tulpinile sunt foarte înalte (ajung până la patru metri). Ca și inul, cânepa are o creștere lentă la început (în primele două săptămâni), apoi foarte rapidă (câțiva centimetri pe zi). Aceasta, însă, poate fi introdusă în rotația culturilor chiar și la doi ani. Se seamănă în aprilie și se recoltează în septembrie – octombrie, în funcție de zonă, soi și condițiile meteo din anul respectiv.

Mărind numărul de plante introduse în sistemul de culturi nu numai că se realizează o diversificare a producției interne, ci și o sporire a biodiversității. Aceasta are efecte benefice asupra tuturor aspectelor sănătății mediului. Rezultate de care beneficiem cu toții!

Recomandări ale editorilor pe aceeași temă: