Ministerul Apelor și Pădurilor
Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți

Inițiativă europeană pentru accesul fermierilor la știința modernă

Data publicării: 7 noiembrie 2019

În ultimii ani progresul științific în domeniul cercetării agricole a ajuns la un nivel pe care în urmă cu nici un deceniu nimeni nu ar fi îndrăznit măcar să și-l imagineze.

La ora actuală este posibilă obținerea unor hibrizi cu caracteristici demne de literatura științifico-fantastică: rezistență la boli, la erbicide, la secetă sau inundații. 

Inițiativă europeană pentru accesul fermierilor la știința modernă

Cartofii au fost puși la adăpost de putregai, iar merele de oxidare. Nu mai vorbim despre soia și rapiță, care au devenit mai rezistente la boli și, implicit, mult mai productive. Porumbul, la rândul său, după ce a intrat pe mâna geneticienilor, a devenit mult mai puțin sensibil la secetă și la diverși dăunători, inclusiv insecte care astăzi fac prăpăd în Europa.

Uniunea Europeană a interzis însă utilizarea lor. În fața acestei situații, un colectiv de tineri cercetători, al cărui nucleu s-a aflat la Universitatea din Wageningen (Olanda), a hotărât să ia taurul de coarne. Acești tineri entuziaști s-au gândit să apeleze la însăși esența Uniunii: la cetățeni. Conform tratatelor constitutive ale UE, orice inițiativă cetățenească ce întrunește un milion de semnături ale cetățenilor din cel puțin șase state membre, trebuie, în mod automat, soluționată.

În acest scop, ei au lansat inițiativa "Creșteți progresul științific! - Agricultura contează". În cererea pe care au redactat-o, solicită Comisiei Europene să facă diferența între organismele modificate genetic (OMG), cele obținute prin mutageneză și cele obținute prin noile tehnici de selecție și reproducție, precum CRISPR. "Doar astfel se poate face o evaluare corectă a produselor oferite. În plus, principalul mijloc de evaluare trebuie să se refere la proprietățile obiectului supus autorizărilor și eventualele riscuri pe care utilizarea sa le implică, și nu la modul în care a fost obținut", spune Martina Helmlinger, cercetător la Institutul de Chimie Moleculară din Viena și inițiator al acestui proiect.

La nivelul țării noastre, Academia de Științe Agro-Silvice "Gheorghe Ionescu-Siseşti" și-a exprimat în mod oficial adeziunea față de inițiativă.

Recomandările editorilor pe aceeași temă:

Pentru a vă asigura o experiență de navigare plăcută și personalizată, folosim, împreună cu partenerii noștri, tehnologii precum cookies sau profilare și prelucrare automată a datelor, în conformitate cu prevederile Directivei (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") și Regulamentului (UE) 2016/679 ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea, vă rugăm să citiți și să înțelegeți Politica de confidențialitate și Politica de cookie-uri.

Setări avansate
setări cookies