Venirea iernii implică, în mod firesc, scăderea temperaturilor. În țara noastră, numărul anual al zilelor în care temperaturile scad sub limita înghețului variază de la 180 în zona montană la 80 în Dobrogea. În aceste perioade, și gunoiul de grajd trebuie tratat puțin diferit.
Iarna, gunoiul trebuie amestecat mai des!
Principalul efect al scăderii temperaturilor asupra depozitelor de gunoi de grajd este acela că fermentația este încetinită. Fenomenul se produce de la suprafață către centrul depozitului. Pentru că fermentația degajă căldură, compostarea va continua să se producă în mijlocul grămezii, în timp ce, pe măsură ce ne îndreptăm spre partea exterioară procesul va fi tot mai lent. Ca rezultat, gradul de compostare va fi foarte diferit.
Pentru a evita acest inconvenient, este recomandată amestecarea la intervale mai dese a gunoiului de grajd aflat pe platformele de depozitare.
O altă problemă care poate apărea este blocarea canalelor de dirijare a scurgerilor cu gheață sau zăpadă. Efluenții din platformă, care au un conținut ridicat de săruri, îngheață la temperaturi mult mai joase decât apa din precipitații. Dacă găsesc canalele de scurgere blocate, apare riscul de a se scurge în afara bazinelor de colectare. Apoi, se vor infiltra în sol și vor ajunge în pânza freatică. Rezultatul va fi poluarea apei din fântânile aflate în apropiere.
O altă problemă o poate genera zăpada viscolită, depusă peste grămezile de gunoi. Când se topește, aceasta va dizolva toți compușii de azot întâlniți în cale și, dacă nu este captată, îi va transporta mai departe, producând poluare în zonă. Așadar, încă un motiv în plus de a menține funcționale canalele de scurgere!
Poluarea cu azot a apelor poate fi evitată, indiferent de anotimp, atâta vreme cât sunt respectate toate normele prevăzute de legislația în vigoare!