În acest sezon activitatea în sere este în plină desfășurare. Cel puțin teoretic vorbind, acum este perioada cea mai grea, căci temperaturile scăzute din exterior fac mai scumpă menținerea unei temperaturi optime în interior. În continuare vă prezentăm câteva sugestii pentru producerea și menținerea căldurii în sere.
Gunoiul de grajd poate fi o soluție convenabilă
Una dintre modalitățile din ce în ce mai utilizate este montarea turbosuflantelor. Numite și tunuri cu aer cald, acestea sunt niște aeroterme mari, care produc un curent de aer ce încălzește spațiul în jur. Avantajul unui astfel de sistem este că asigură o temperatură uniformă, dar, mai ales, asigură circulația aerului. Temperatura este lesne de reglat, folosind un termostat. Principalul dezavantaj este că necesită o sursă de curent electric sigură, constantă.
O altă modalitate este cea clasică, cu calorifere sau țevi groase, prin care circulă agentul termic. Acesta poate fi încălzit în centrale care folosesc combustibili solizi, precum lemn, rumeguș, cărbune, etc. sau lichizi – păcură, motorină, etc. În unele sere este folosit și sistemul de încălzire prin pardoseală sau prin pereții răsadnițelor. Aceste sere, însă, nu permit culturile în pământ, după tehnologiile clasice.
O variantă simplificată de încălzire sunt sobele construite după diferite sisteme.
Interesante însă sunt și sistemele complementare care folosesc tehnologii verzi. Panourile solare instalate în vecinătate pot genera curent pentru funcționarea sistemelor electrice o parte din timp. Un alt dispozitiv, ieftin și foarte eficient, se realizează din bucăți de tablă de aluminiu, subțire, late de cca. un metru și lungi de 1,5 – 2 metri, îndoite în formă de „S” și fixate pe suporți, din loc în loc în interiorul serei. În zilele însorite, tabla se încălzește la temperaturi de peste 50°C, încălzind și aerul din jur. Forma de ”S” stimulează fenomenul de convecție, care face ca aerul încălzit să se ridice în sus și să fie înlocuit de cel rece, venit de jos.
În sfârșit, o altă metodă de încălzire se bazează pe fermentarea gunoiului de grajd. În interiorul unor așa-numite reactoare, de fapt niște cuve închise și prin care trece o serpentină, se lasă să fermenteze gunoi de grajd. Eventual fermentația este „accelerată” cu un plus de bacterii. În timpul procesului, temperatura din interiorul amestecului urcă la 50 – 60°C, astfel încât agentul termic recirculat prin serpentină poate încălzi eficient sera. Produsul rămas în urma fermentării este un compost de calitate superioară, excelent ca îngrășământ.
Varianta cea mai complexă a utilizării gunoiului de grajd pentru încălzire o reprezintă producția de biogaz, care apoi este ars direct în centrale termice sau este folosit pentru obținerea de curent electric.
La polul opus vom cita o metodă tradițională din sudul Rusiei, dar care este extrem de poluantă pentru pânza freatică. Se înlătură o parte din pământul din seră și se presară pe toată suprafața un strat destul de gros de bălegar proaspăt de cal. Acesta se acoperă apoi cu pământ. Fermentarea sa asigură o temperatură suficientă, în condițiile unei ierni relativ blânde, timp de cinci – șase luni.