Ministerul Apelor și Pădurilor
Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți

În 2018, 49 de copii s-au îmbolnăvit din cauza azotului din fântâni!

Data publicării: 5 august 2019

În prima parte a acestui an, printr-o Hotărâre de Guvern, a fost înființat Registrul de Sănătate și Mediu, pe scurt ReSanMed1. Acesta este un mediu on-line, public, de raportare a situațiilor de îmbolnăvire cauzate de către factorii de mediu, la nivel național.

Între afecțiunile monitorizate se află și methemoglobinemia, mai cunoscută sub denumirea sa populară, „boala albastră a nou-născutului”.

În 2018, 49 de copii s-au îmbolnăvit din cauza azotului din fântâni!

Ce ne prezintă statisticile

Această afecțiune este cauzată în mod direct de consumul frecvent de apă cu un conținut ridicat de nitrați și nitriți și afectează în primul rând sugarii și copiii foarte mici (sub șase luni). În unele cazuri boala poate fi fatală. În orice caz, boala este gravă, căci împiedică alimentarea suficientă cu oxigen a organismului copiilor afectați. Ca urmare, dezvoltarea este afectată. Cel mai mult suferă creierul, care în lipsa unei concentrații suficiente de oxigen nu poate funcționa corespunzător.

Cu toate că tendința generală din ultimii zece ani este de scădere a incidenței acestei afecțiuni, pentru anul 2018 ReSanMed semnalează o creștere a numărului de cazuri față de anul anterior, de la 29 la 49. La nivel statistic, în 2009 s-au înregistrat 64 de cazuri, iar vârful a fost atins în 2011, cu 84 de îmbolnăviri.

Dintre cei 49 de copii diagnosticați în 2018, mai mult de jumătate aveau vârsta cuprinsă între una și trei luni. Doar trei erau mai mici de o lună, iar restul aveau între trei și șase luni.

Un sfert dintre ei erau afectați grav, astfel încât cianozarea (învinețirea) afectase întreg corpul. Toți cei 49 de copii au fost internați. La externare, 60% erau vindecați, iar ceilalți au plecat acasă cu starea ameliorată. Din fericire, nu s-a înregistrat nici un deces.

90% dintre cazuri proveneau din mediul rural. Indiferent de mediul din care proveneau, familiile copiilor bolnavi foloseau apă din fântână. Trei sferturi aveau fântâni proprii, iar un sfert se aprovizionau din fântâni publice.

„Cele mai multe cazuri de methemoglobinemie s-au înregistrat probabil datorită creșterii aportului de nitrați, atât prin apa folosită la prepararea laptelui praf, cât și prin vegetalele contaminate consumate de mamă, având în vedere transportul transplacentar al nitriților”, mai evidențiază raportul disponibil AICI.

Cele mai multe cazuri s-au înregistrat anul trecut în jud. Iași (16,3%), urmat de jud. Galați (10,2%) și județele Bacău (8,2%) și Dolj (8,2%).

În concluzie, prevenirea poluării cu azot a apelor din fântâni este principalul mod în care putem preveni apariția methemogloninemiei la copiii și nepoții noștri!


 1 http://www.ms.ro/2019/02/15/infiintare-registrul-national-al-riscurilor-pentru-sanatate-in-relatie-cu-factorii-de-mediu/

Recomandările editorilor pe aceeași temă:

Pentru a vă asigura o experiență de navigare plăcută și personalizată, folosim, împreună cu partenerii noștri, tehnologii precum cookies sau profilare și prelucrare automată a datelor, în conformitate cu prevederile Directivei (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") și Regulamentului (UE) 2016/679 ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea, vă rugăm să citiți și să înțelegeți Politica de confidențialitate și Politica de cookie-uri.

Setări avansate
setări cookies