Mai multe studii au evidențiat faptul că, adesea, gunoiul de grajd este aplicat pe teren fără a fi compostat suficient. Acest lucru face ca efectele benefice ale aplicării să fie reduse în mare parte. Pe deasupra, implică și o serie de riscuri. Aceeași problemă se pare că o au și australienii. Vă prezentăm un fragment dintr-o lucrare care prezintă avantajele utilizării compostului.
Există și situații când gunoiul proaspăt e mai eficient
Compostarea reduce greutatea și volumul materialului original cu 50 până la 60%. De asemenea, va elimina majoritatea agenților patogeni, proveniți de la animale sau de la oameni, dar nu elimină riscul de botulism.
Compostarea gunoiului de pasăre sau a gunoiului de grajd ar trebui gestionată astfel încât procesul să fie uniform și eficient. În mod ideal ar trebui să aibă un raport carbon/azot de 30:1 și o umiditate de 40% – 50%.
Un raport scăzut de carbon față de azot va duce la pierderi extinse de azot, ceea ce este problemă dacă se folosește gunoi provenit de la fermele de păsări.
Gunoiul de grajd trebuie amestecat cu o sursă de carbon, cum ar fi paiele, pentru un compost eficient. Gunoiul de grajd sau așternutul trebuie strâns în rânduri de aproximativ 1,2 m înălțime și 2,4 m lățime, pentru a atinge temperaturi de 60°C până la 70°C în timpul fermentării. Această temperatură este suficientă pentru a ucide majoritatea agenților patogeni umani și animali, cu excepția Listeria monocytogenes, Clostridium perfringens și Clostridium botulinum. Dacă gunoiul este stivuit în grămezi prea înalte, temperaturile pot depăși 95°C și pot duce la incendiu.
În practică, gunoiul de grajd este adesea doar parțial compostat înainte de a fi răspândit pe culturi sau pășuni. Acest lucru poate duce la pierderea a 45%-55% din azotul de gunoi de grajd în timpul depozitării. Deși gunoiul de grajd compostat poate fi un îngrășământ mai valoros decât cel proaspăt, acesta are dezavantajele unui cost crescut și al timpului necesar procesării și reduce cantitatea totală de azot și materie organică disponibilă pentru aplicarea pe sol.
Fermierii care folosesc așternut de păsări pe culturi și pășuni trebuie să fie conștienți de efectul procesului de compostare asupra disponibilității azotului, sulfului și materiei organice. Ei trebuie să fie conștienți de faptul că pierderile vor apărea în timpul depozitării și că aceste pierderi vor crește dacă așternutul este stivuit prea adânc. În industriile care sunt foarte sensibile la costuri, poate fi mai profitabilă aplicarea gunoiului de grajd proaspăt sau a gunoiului de pasăre, ceea ce reduce costurile și maximizează aportul total de nutrienți.
Mai multe amănunte sunt disponibile în articolul original, pe https://grdc.com.au/resources-and-publications/grdc-update-papers/tab-content/grdc-update-papers/2014/07/use-of-manures