
Utilizarea gunoiului de grajd, ca sursă de energie, este o metodă de valorificare superioară a acestei resurse, care are multiple beneficii pentru mediu cât și ïn agricultură. Gunoiul de grajd conține nutrienți, materie organică, energie, fibre, etc. care pot fi reciclate în diferite moduri.
Nu doar combustibil ci și îngrășământ!
Una dintre modalitățile, eficiente, de utilizare a gunoiului de grajd, este procesul numit „digestie anaerobă” (metanizarea?) care constă în transformarea gunoiului de grajd, în biogaz, prin fermentare anaerobă. Biogazul, poate fi folosit, pentru producerea de energie termică și electrică, reducând astfel dependența de combustibili fosili și emisiile de gaze cu efect de seră. Digestia anaerobă are atât avantaje, cât și dezavantaje.
Avantajele sunt:
- reduce cantitatea de deșeuri organice cât și emisiile de gaze cu efect de seră, astfel contribuie la protecția mediului și la combaterea schimbărilor climatice.
- valorifică o resursă regenerabilă, locală, și reduce dependența de combustibili fosili cât și importurile de energie.
- generează venituri suplimentare pentru fermieri și comunitățile rurale, prin vânzarea de biogaz sau energie electrică pe piața liberă.
- produsul este bogat în nutrienți, care poate fi folosit, ca îngrășământ natural pentru culturi, îmbunătățind astfel fertilitatea solului și producția.
Dezavantajele sunt:
- necesită investiții mari pentru construirea și operarea instalațiilor de biogaz.
- implică costuri de transport și depozitare a materiei prime, în funcție de distanța și infrastructura disponibilă.
- prezintă riscuri de explozie, incendiu sau scurgeri de biogaz, care pot afecta siguranța personalului și a mediului înconjurător. Totuși, aceste riscuri, nu sunt mai mari decât cele care implică gestionarea instalațiilor clasice, de gaze.
- necesită o gestionare atentă și constantă a procesului de fermentare, pentru a asigura o calitate optimă de biogaz și pentru a evita unele disfuncționalități sau blocaje.
O altă metodă de valorificare a gunoiului de grajd este compostarea, care constă în descompunerea gunoiului de grajd în materie organică stabilă, care poate fi folosită ca îngrășământ natural pe terenurile agricole. Compostul îmbunătățește fertilitatea, structura solului, capacitatea de reținere a apei cât și sechestrarea carbonului în sol.
O metodă mai nouă este producerea de biochar, este un tip de cărbune obținut din piróliza biomasei, un proces de descompunere termică a materialelor organice în absența oxigenului. Biocharul, poate fi folosit, ca amendament care poate fi aplicat direct pe sol, furnizează nutrienții plantei într-o formă stabilă și îmbunătățește proprietățile fizice și biologice ale solului. De asemenea, biocharul poate stoca carbonul în sol, pentru perioade lungi de timp, contribuind astfel la reducerea concentrației de dioxid de carbon din atmosferă. Mai multe informații puteți afla urmând Biochar in climate change mitigation | Nature Geoscience