Creșterea accelerată a prețurilor la îngrășămintele chimice din ultimii ani a readus în prim-plan o resursă agricolă tradițională, dar extrem de valoroasă: bălegarul. Pentru fermierii români, dar și pentru exploatațiile din întreaga Europă, gunoiul de grajd nu mai este doar o soluție de compromis, ci devine o alternativă viabilă economic și agronomic, cu efecte directe asupra fertilității solului și sustenabilității producției.
În acest context, Proiectul RAPID are printre obiective și pe acela de a-i ajuta pe participanți să valorifice această resursă.
Bălegarul – o alternativă avantajoasă la îngrășămintele chimice
Într-un context în care inputurile chimice sunt din ce în ce mai costisitoare și supuse unor presiuni de reglementare la nivelul Uniunii Europene, întoarcerea la fertilizarea organică reprezintă nu doar o soluție de reducere a costurilor, ci și o strategie pe termen lung pentru menținerea sănătății solului.
Gunoiul de grajd are o compoziție complexă, fiind format din dejecții solide și lichide, resturi de așternut și materie organică în diferite stadii de descompunere. Datele privind compoziția chimică arată că acesta furnizează principalele elemente nutritive necesare plantelor – azot (N), fosfor (P₂O₅), potasiu (K₂O) și calciu (CaO) – într-o formă mai lent eliberată, dar mai stabilă decât în cazul îngrășămintelor chimice.
De exemplu, gunoiul proaspăt conține în medie 0,50% azot, 0,25% fosfor și 0,60% potasiu, în timp ce gunoiul fermentat complet (mranița) ajunge la concentrații semnificativ mai ridicate: 0,98% azot, 0,58% fosfor și 0,90% potasiu, ceea ce îl transformă într-un fertilizant deosebit de valoros. În plus, conținutul de calciu crește de la 0,35% în gunoiul proaspăt la 0,88% în mraniță, contribuind la ameliorarea reacției acide a solurilor.
Diferențele dintre tipurile de gunoi sunt, de asemenea, relevante pentru fermieri. Gunoiul de ovine se remarcă printr-un conținut ridicat de materie organică (31%) și azot (0,83%), fiind considerat unul dintre cele mai concentrate tipuri de fertilizant organic. În schimb, gunoiul de bovine are un conținut mai mare de apă (77%) și un nivel mai redus de elemente nutritive, dar este mai ușor de gestionat în cantități mari și contribuie eficient la îmbunătățirea structurii solului.
Și urina animalelor este o resursă valoroasă
Un aspect adesea neglijat este valoarea urinei colectate de la animale, care poate completa semnificativ aportul de nutrienți. Urina de cabaline, de exemplu, conține între 0,5 și 1,6% azot și până la 1,8% potasiu, iar cantitatea anuală colectabilă poate ajunge la 800–1200 litri per animal. În cazul bovinelor, volumul este și mai mare, între 2000 și 3000 litri anual, chiar dacă concentrațiile de nutrienți sunt ceva mai reduse. Aceste date arată că integrarea corectă a dejecțiilor lichide în sistemul de fertilizare poate crește semnificativ eficiența utilizării resurselor din fermă.
Din punct de vedere agronomic, avantajele utilizării bălegarului sunt multiple. În primul rând, acesta îmbunătățește structura solului, crescând capacitatea de reținere a apei și aerarea. În al doilea rând, stimulează activitatea biologică, favorizând dezvoltarea microorganismelor benefice. Nu în ultimul rând, eliberarea treptată a nutrienților reduce riscul de levigare și pierderi, ceea ce face ca fertilizarea să fie mai eficientă pe termen lung.
Și aplicarea îngrășămintelor organice trebuie să respecte regulile
Există însă și provocări. Manipularea și depozitarea gunoiului de grajd necesită investiții și respectarea unor norme stricte pentru a evita poluarea apelor. De asemenea, aplicarea trebuie realizată în funcție de necesarul culturilor și de conținutul solului, pentru a preveni supraîncărcarea cu azot.
În actualul context economic, în care fermierii sunt nevoiți să optimizeze fiecare cheltuială, bălegarul își recapătă rolul central în tehnologia agricolă. Nu este doar o soluție „din trecut”, ci o resursă strategică pentru viitor, capabilă să reducă dependența de inputuri externe și să contribuie la o agricultură mai rezilientă și mai sustenabilă.
De aceea, prin programul RAPID, fermierii pot dobândi atât cunoștințele, cât și mijloacele de a folosi această resursă benefică.