Conform tradiției românești, grajdurile pentru vite sunt încăperi bine închise, ventilate și nu prea înalte. Este celebru cazul unui gospodar care a montat chiar și o ușă de termopan la grajd, pentru a feri vaca de curent! Specialiștii în creșterea vacilor, însă, sunt de părere că acest lucru nu este deloc în avantajul animalelor.
Ideale sunt grajdurile cu cel puțin un perete lipsă
Calitatea laptelui dat de o vacă depinde, printre multe alte lucruri, și de calitatea aerului respirat. De aceea, grajdurile trebuie să fie cât mai bine aerisite. Specialiștii mai spun că vacile nu suferă din cauza frigului și că pot sta foarte bine și la temperaturi de – 20°C, cu condiția să fie hrănite corespunzător. Dimpotrivă, căldura excesivă le creează probleme. Pe timp de caniculă se poate ajunge la o reducere a producției de lapte cu până la 80%!
Pentru a asigura curățenia, fără a polua terenul din jurul grajdului și apa din pânza freatică, trebuie să existe canale colectoare ale urinei. De asemenea, bălegarul și așternutul murdar trebuie să poată fi adunate cu ușurință, fie cu dispozitive automate, fie cu mijloace clasice.
În aceste condiții s-a ajuns la noile modele de grajduri, care au o înălțime de minim patru metri la streașină și, de cele mai multe ori, unul sau doi pereți au o înălțime de cca. 1,5 metri. Eventual, pe timp de viscol, se utilizează prelate, mai ales pentru a preveni formarea de troiene în grajd.
Această soluție constructivă rezolvă atât problema aerisirii, cât și pe aceea a iluminatului, destul de importantă în cazul animalelor crescute în sistem de stabulație permanentă.
De asemenea, problema transportului gunoiului este mai ușor de rezolvat, la fel ca și hrănirea animalelor.
Colectarea fracției lichide provenită din dejecții, este deosebit de importantă! Necolectarea acesteia duce la infiltrarea ei în sol și, inevitabil, la poluarea pânzei freatice, respectiv a apei din fântâni!