Ministerul Apelor și Pădurilor
Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți

Gazonul – o bună protecție împotriva poluării apelor

Data publicării: 16 aprilie 2020

Epidemia de COVID-19 pe care o traversăm continuă să adreseze tuturor noi provocări. Izolarea, distanțarea socială, reprezintă una dintre încercările cele mai greu de traversat. Iată că tocmai a trecut Duminica Floriilor, una dintre marile sărbători, atât religioase, cât și populare. Anul acesta, însă, am fost alături de toate persoanele dragi ce poartă nume de flori de la distanță. Cu gândul, cu sufletul și cu câteva vorbe transmise prin telefon...

Tot de la distanță, dar prin fapte mult mai concrete, putem fi alături de vecinii, prietenii noștri. Astfel vom putea avea în continuare apă bună de băut, nepoluată de nitrați.Mai ales că, așa cum au arătat deja specialiștii, consumarea unei ape poluate cu nitrați sensibilizează organismul uman în fața acțiunilor coronavirusului!

Gazonul – o bună protecție împotriva poluării apelor

O formă de a ne proteja și de a uita de necazuri!

Codul de Bune Practici Agricole recomandă ca în jurul locurilor de depozitare a gunoiului de grajd, dar și în jurul zonelor din care ar putea apărea poluări cu azot, să se înființeze niște benzi cu vegetație permanentă. Astfel, grajdurile, zonele de încărcare a gunoiului, curțile de păsări și alte asemenea zone ar fi bine să fie înconjurate de benzi cu vegetație permanentă, perenă. Plantele existente pot prelua astfel azotul apărut accidental, din cauza unor incidente de manipulare sau a unor fenomene meteorologice neașteptate sau extreme, precum ploi abundente.

Pentru a îndeplini eficient această sarcină, plantele aflate pe aceste fâșii trebuie să aibă o perioadă cât mai lungă de vegetație și să asimileze foarte rapid azotul. Or, amestecurile de iarbă, adică ceea ce îndeobște numim gazon, au aceste calități. În plus au un aspect plăcut, atunci când respectivele suprafețe sunt bine îngrijite și nu sunt deloc pretențioase în ceea ce privește întreținerea.

Marele avantaj al gazonului îl reprezintă perioada foarte lungă de vegetație: practic imediat ce se topește zăpada începe să crească și se dezvoltă, mai lent sau mai rapid, până târziu în noiembrie.

În funcție de specificul fiecărei benzi care se înființează, se pot alege amestecuri de gazon pentru zone umbrite sau, dimpotrivă, însorite, pentru zone cu trafic intens sau zone ferite.

Terenul se sapă și se mărunțește foarte bine. Semănatul se face cât mai des. Apoi sămânța se acoperă superficial, folosind un tăvălug. Prima tundere se face la aproximativ două săptămâni după răsărire. În sezon, tunderea este principala operațiune de întreținere și se face la 10 – 14 zile. În perioadele umede se taie cât mai scurt, pentru a permite aerisirea rădăcinilor, iar în perioadele secetoase se lasă mai lung.

Având în vedere că urmează încă, probabil, destule zile pe care va trebui să ni le petrecem în gospodărie, de ce să nu le umplem înființând astfel de zone cu gazon care să ne ferească de poluarea apelor din fântâni?

E o modalitate bună de a ne petrece mai plăcut timpul, de a mai uita de încercările prin care trecem și de a contribui la păstrarea calității apelor din fântâni!

Recomandările editorilor pe aceeași temă:

Pentru a vă asigura o experiență de navigare plăcută și personalizată, folosim, împreună cu partenerii noștri, tehnologii precum cookies sau profilare și prelucrare automată a datelor, în conformitate cu prevederile Directivei (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") și Regulamentului (UE) 2016/679 ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea, vă rugăm să citiți și să înțelegeți Politica de confidențialitate și Politica de cookie-uri.

Setări avansate
setări cookies