Data publicării: 9 august 2019

Specialiștii proiectului „Controlul integrat al poluării cu nutrienți” au început seria instruirilor în teritoriu a fermierilor, ca parte a rețelei naționale de transfer de cunoștințe. Cu această ocazie am stat de vorbă cu mai mulți participanți la aceste cursuri, cu dorința de a afla cum privesc ei problema poluării apelor cu nitrați din surse agricole și cu ce dificultăți se confruntă în activitatea lor curentă.

Gabriel Lazăr este unul dintre locuitorii comunei Miroslava, județul Iași. Principala sa activitate este creșterea celor 15 vaci și juninci pe care le deține. Alături de alți consăteni, a aflat și el de la Primăria comunei că va avea loc o instruire a fermierilor cu privire la modul de gestionare a gunoiului de grajd și a bunelor practici agricole care trebuiesc respectate pentru evitarea poluării apelor. „Consider că întâlnirea a fost foarte utilă”, a spus el după aceea. „Am aflat exact ce trebuie să facem cu gunoiul de grajd. Erau și lucruri pe care le știam, dar mi s-au reamintit acum”.

Are fântână în curte și are și apă din rețeaua de alimentare a comunei. Apa din fântână a controlat-o, a dus-o la analiză și este curată. Cu toate acestea, gospodarul ne povestește că preferă să bea apă îmbuteliată, plată sau gazoasă.

În optica lui, principala problemă cu care se confruntă micii fermieri din România o reprezintă lipsa cererii la produsele localede origine animală. Se consideră norocos că are câțiva clienți care vin și îi cumpără laptele de acasă cu trei lei/litru. Ce rămâne este folosit ca hrană pentru viței și porci. Pe de altă parte, cum spune singur „aș prefera să fie o piață de desfacere sigură, chiar cu 1,5 – 2 lei. Așa, astăzi îl dau cu 3 lei, dar mâine îl arunc!”.

În ceea ce privește poluarea apei cu nitrați, fermierul ne declară: „Pe viitor, ca și până acum, voi face toate demersurile posibile pentru a nu polua apa. De exemplu, gunoiul de grajd nu îl țin acasă, ci îl duc la platformă!”.

Recomandările editorilor pe aceeași temă: