Data publicării: 21 iulie 2022

În această a doua parte a articolului vom continua să prezentăm recomandările Codului de bune practici agricole (CBPA) privind fermentarea corectă a gunoiului de grajd.

Fermentarea aerobă și alungarea insectelor

Fermentarea aerobă este numită şi fermentarea la cald. În acest caz, bălegarul se lasă înfoiat când se aşează pe platformă. Oxidarea este puternică și descompunerea materiei organice se produce cu descărcare mare de căldură. Temperatura se ridică până la 60°C. Cu cât bălegarul este mai înfoiat, cu atât temperatura este mai ridicată. Când temperatura depăşeşte 55°C, bălegarul se îndeasă bine pentru a elimina aerul şi a încetini fermentaţia aerobă. Temperatura trebuie menţinută ridicată circa 20 de zile, în care timp sunt distruse seminţele de buruieni. După această perioadă fermentarea decurge ca şi în cazul fermentării anaerobe.

Gunoiul de grajd şi reziduurile menajere organice depozitate sau compostate nu vor produce miros excesiv sau de durată, şi nu vor atrage un număr mare de insecte sau alte specii de animale nedorite, dacă sunt luate următoarele măsuri generale:

  • adăugarea de compost maturat peste fiecare nouă încărcătură de material proaspăt într-o proporţie de circa 1 la 4;
  • amestecarea diverselor tipuri de materiale (gunoi de grajd, resturi provenite din bucătărie, iarbă, fragmente de lemn – în proporție de maximum 10%) pentru obţinerea unui raport carbon – azot favorabil şi a unei consistenţe solide, dar totuşi uşoare;
  • produsele gătite sau alte materiale ce pot atrage muşte trebuie acoperite imediat cu alte componente, pentru a împiedica muştele să depună ouă;
  • orice scurgere trebuie colectată şi introdusă la loc, în grămadă, sau aplicată pentru fertilizarea terenurilor învecinate.

Pe lângă condițiile legate de etanșeitate, precum și de distanțele minime față de ape și surse de apă, CBPA mai oferă două sfaturi utile în vederea exploatării corecte a platformelor de colectare. Astfel, uscarea excesivă a grămezii de gunoi supus compostării trebuie evitată, pe cât posibil, prin protejarea materialelor împotriva razelor directe ale soarelui.

În afară de aceasta, toate sistemele trebuie să permită răsturnarea (remanierea) materialelor, la intervale regulate, pentru înlesnirea proceselor de compostare. Trebuie să existe suficient spaţiu pentru dispunerea şi răsturnarea grămezilor de compost.

Respectând aceste indicații veți putea obține un compost de calitate fără a polua apele din fântâni sau pe cele de suprafață din împrejurimi!

Recomandări ale editorilor pe aceeași temă: