Compostarea este un proces de durată. Compostarea insuficientă a gunoiului de grajd și a celorlalte componente reduce eficiența acestui îngrășământ organic și crește riscul de poluare cu azot. În continuare vă prezentăm câteva sfaturi care să vă ajute să accelerați procesul.
Temperatura contează enorm!
Viteza de compostare depinde de patru elemente esențiale:
Oxigenul: compostarea este un proces aerob, ceea ce înseamnă că oxigenul este necesar pentru ca materialul organic să se descompună. Grămezile de compost trebuie să fie amestecate în mod regulat pentru a crea un flux de aer. Oamenii, cu furcile, pot muta grămezi mici de compost, dar grămezile mai mari au nevoie de soluții mai eficiente. Sistemele cu guri de aerisire și țevi pot crește cantitatea de oxigen din grămezi, în timp ce sistemele mici, cu tambur pot ajuta, de asemenea, la ușurarea procesului.
Materiile organice: grămezile de compost ar trebui să conțină un amestec de materiale bogate în azot (verde) și materiale bogate în carbon (maro). Verdele include resturi de legume și fructe, buruieni, zaț de cafea, coji de ouă, carne, produse lactate, și iarbă tunsă. Partea maro e alcătuită din lucruri cum ar fi frunze, paie, mulci, produse din lemn, rumeguș, ziare și hârtie mărunțită. O grămadă de compost de calitateeste, în general, compusă din părți egale ale celor două categorii de componente, verzi și maro, dar raportul depinde și de metoda de compostare folosită. Tocarea resturilor alimentare în bucăți mai mici va accelera procesul de compostare. Piesele mai mari se vor descompune în continuare, dar va dura mai mult.
Apa: umiditatea este importantă pentru o grămadă de compost. În mod ideal, amestecul ar trebui să se simtă umed. Dacă grămada este uscată, puteți uda grămada, dar dacă o stoarceți și picură, este prea saturată. Puteți regla acest lucru cu o prelată, cu un recipient închis, sau prin adăugarea de maro mai mult (cum ar fi frunze, așchii de lemn, sau ziar) pentru a absorbi umezeala.
Temperatură: materia organică se descompune mai repede la temperaturi mai ridicate, ceea ce înseamnă că o grămadă de compost activ este caldă, chiar și atunci când este rece afară. Rotirea compostului va genera mai multă căldură, deși unele tipuri de compostare pot necesita mai puțină căldură și amestecare decât altele.
Grămezile de compost sunt de obicei fierbinți, cu o temperatură cuprinsă între 43 și 80°C. Această temperatură trebuie monitorizată. Atunci când devine prea rece (de obicei, în jur de 50°C), grămada trebuie să fie întoarsă. O grămadă fierbinte este de obicei întoarsă la fiecare trei până la șapte zile, și durează între șase săptămâni și trei luni pentru a se descompune în compost. Grămezile fierbinți ajung, de asemenea, la temperaturi suficient de ridicate pentru a ucide agenții patogeni, semințele de buruieni și larvele de insecte.
Grămezi de compost pot fi prea reci, cu temperaturi cuprinse între 10 și 48°C, și atunci vorbim despre o compostare lentă și este nevoie de o întoarcere mai rară. Compostarea poate dura de la șase luni până la trei ani.