De multă vreme specialiștii în mediu au avertizat că poluarea cu azot a apelor, subterane sau de suprafață, generează efecte cumulate și la distanță. Cu cât efectele se produc la distanțe mai mari de sursa inițială de poluare și cu cât nitrații se acumulează din mai multe surse, cu atât poluarea este mai periculoasă. Iar cele mai expuse sunt apele mărilor, care acumulează cea mai mare parte a compușilor de azot deversați în zona bazinelor hidrografice ale râurilor ce le alimentează.
O lecție grea, ce trebuie bine învățată!
Iată că fără să ne fi dorit acest lucru, de câteva luni suntem martori la manifestarea extremă a unei astfel de eutrofizări, care amenință inclusiv litoralul românesc. Din cauza unei acumulări masive de nitrați, o porțiune însemnată a Mării Marmara a fost acoperită de un fel de gel. Nu este vorba doar despre o simplă peliculă, ci mai degrabă de un fel de bulă, care se manifestă și sub suprafața apei, spun cercetătorii.
Cauza o constituie dezvoltarea explozivă a unor alge și alte organisme, care se hrănesc cu azot. Prezența în exces a nitraților în apele din zona de coastă a Mării Marmara a făcut ca dezvoltarea respectivelor organisme să crească exponențial. Dincolo de aspectul neplăcut pe care fenomenul îl provoacă – apa a luat o culoare maronie și are o consistență mucilaginoasă – efectele sunt mult mai grave. Stratul de alge împiedică apa să facă schimbul normal de gaze cu atmosfera. Din acest motiv, apa nu se mai oxigenează și nici nu mai elimină dioxidul de carbon. Rezultatul se traduce într-o mortalitate piscicolă care poate ajunge până la dispariția unor specii. Același lucru este valabil și pentru alte specii, precum scoici și chiar alge verzi.
Conform specialiștilor în domeniu este pentru prima oară când acest fenomen se manifestă la o scară atât de mare. În orice caz, prognozele nu sunt prea optimiste. Se așteaptă ca încălzirea apei, așteptată în sezonul cald, să mărească amploarea fenomenului.
Una dintre temeri este legată și de deplasarea petei. Între Marea Marmara și Marea Neagră există un curent, către aceasta din urmă. De aceea, există riscul ca efectele negative să se propage și în zona noastră maritimă.
Lecția pe care ar trebui să o învățăm cu toții este că poluarea cu azot se întoarce împotriva noastră în moduri nebănuite. De aceea, respectarea bunelor practici agricole privind evitarea poluării cu nitrați trebuie să ne fie un mod de viață!