Data publicării: 8 martie 2021

Până acum câțiva ani, momentul în care era recomandat semănatul porumbului era foarte simplu de stabilit. „La putere” era regula celor trei nouă: temperatura de 9°C la o adâncime în sol de 9 cm, timp de 9 zile la rând. Acum, însă, lucrurile par să se fi schimbat fundamental.

Hibrizii adaptați și tehnologia corespunzătoare – atuuri pentru fermieri

De câțiva ani încoace, schimbările climatice se manifestă tot mai pregnant. Pentru a le contracara, fermierii români au început să își stabilească propriile strategii de reacție. În cadrul acestora se înscrie și modificarea datei începerii semănatului la porumb.

În mod tradițional, condițiile din regula „triplu 9” erau îndeplinite undeva pe la mijlocul lunii aprilie. Unii fermieri mai îndrăzneți „furau startul” și începeau semănatul în prima decadă a lui Prier. Numai că, de câțiva ani încoace, seceta se manifestă tot mai puternic. Sub acest imperativ, tot mai mulți sunt cei care preferă să semene chiar și în ultimele zile ale lui Martie, pentru a valorifica cât mai bine rezerva de apă existentă în sol.

În plus, spun ei, astfel pot avea șansa să reducă pierderile produse de tanymecus dilacotiles (cunoscut sub denumirea populară de rățișoara porumbului). Acest dăunător atacă plantele aflate între stadiile de sămânță și patru frunze. Numai că el devine mobil, spun specialiștii, abia la temperaturi de peste 10–11°C.

Dacă hibridul de porumb este bine ales și tehnologia folosită este una potrivită, atunci când rățișoara devine activă, cea mai mare parte a culturii de porumb a trecut deja de perioada vulnerabilă, spun partizanii semănatului timpuriu.

De cealaltă parte se află fermierii care preferă să semene mai târziu, în aprilie. Ei susțin că temperaturile mai crescute asigură o pornire mai rapidă a creșterii culturii. Un bun tratament al semințelor, ca și tratamentele timpurii aplicate culturii, pot rezolva, atât cât se poate, problema dăunătorilor.

Problema este departe de a fi tranșată, atâta vreme cât fermieri din ambele tabere reușesc să obțină rezultate foarte bune. Dar o concluzie se poate desprinde totuși: alegerea hibrizilor în funcție de caracteristicile terenului, ale zonei și a tehnologiei adoptate sunt elementele care asigură agricultorilor un atu în plus în lupta cu condițiile neprielnice!

Recomandările editorilor pe aceeași temă: