Ministerul Apelor și Pădurilor
Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți

Directiva Nitrați și prevederile ei (II)

Data publicării: 11 februarie 2019

Așa cum am arătat, Directiva Nitrați urmărește reglementarea unitară a modalităților de evitare a poluării apelor cu azotați, la nivelul întregii Uniuni. În acest scop, sunt stabilite instrumentele prin care statele-membre să realizeze acest lucru: coduri de bune practici agricole, programe de acțiune și programe de supraveghere.

Directiva Nitrați și prevederile ei (II)

Codurile de bune practici agricole reprezintă seturi de măsuri ce trebuie să cuprindă cel puțin elementele stabilite la punctul A din anexa II a Directivei Nitrați, astfel după cum vom detalia mai jos.

Așa cum am prezentat în articolul anterior, programele de acțiune au ca obiect zonele vulnerabile desemnate de statele membre sau întreg teritoriul național al acestora, în cazul în care situația specifică a poluării apelor o impune. Pentru a stabili eficacitatea programelor de acțiune implementate, statele membre au obligația aplicării de programe de supraveghere a acestora, având astfel posibilitatea revizuirii programelor de acțiune sau introducerea de noi măsuri, după informarea prealabilă a Comisiei.

Prevederile trebuie respectate

Directiva Nitrați stabilește un set de norme comune ce au ca scop, pe de o parte, reducerea poluării apelor cu nitrați proveniți din surse agricole, iar pe de altă parte prevenirea apariției oricărei noi poluări de acest tip.

Obiectivul care trebuie urmărit în permanență este ca, în nici un caz, conținutul de azotați din apele de suprafață să nu depășească valorile prevăzute în normele privind calitatea apei, respectiv 50 mg/litru, la fel ca în apele subterane.

În acest scop, sunt stabilite atât procedura de monitorizare, cât și intervalele de prelevare a probelor.

Spre exemplu, verificarea regulată a calității apelor este esențială. Astfel, directiva stabilește că din apele de suprafață se recoltează probe cel puțin o dată pe lună în perioadele normale și mai des în timpul perioadelor de inundații. În cazul apelor freatice, prelevarea se face la intervale regulate stabilite de normele interne relevante în fiecare stat membru, cu respectarea Directivei 98/83/CE a Consiliului privind calitatea apei destinate consumului uman.

În România o treime din populație consumă apă din surse necentralizate, provenind în principal din pânza freatică (puțuri și fântâni), fiind astfel surse de apă ce se supun atât normelor europene, cât și prevederilor legale interne privind apa destinată consumului uman. Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile stabilește că apa de băut provenind din fântâni, puţuri de mică adâncime şi captări de apă din mediul rural, exploatate în sistem local, trebuie verificată la un interval de 1-3 luni. Pentru fântânile sau puțurile care furnizează mai puţin de 10 m³ în medie/zi sau care deservesc mai puţin de 50 de persoane, deși nu este obligatorie, se recomandă două analize pe an, din care cel puțin una la un laborator al DJSP.

Revenind la Directiva Nitrați, așa cum am mai precizat, aceasta stabilește obligația statelor membre de a implementa coduri de bune practici agricole pentru a contribui la atingerea obiectivului dereducere și prevenirea poluării apelor cu azotați.

Prin aceste coduri, fiecare stat membru stabilește regulile esențiale ce trebuie respectate de toți agricultorii săi, precum:

  • perioadele în timpul cărora împrăștierea fertilizanților este necorespunzătoare;
  • condițiile de împrăștiere a fertilizanților pe soluri foarte abrupte, moi, inundate, înghețate sau acoperite cu zăpadă;
  • condițiile de împrăștiere a fertilizanților în apropierea cursurilor de apă;
  • reguli privind construirea bazinelor destinate stocării efluenților de la complexe zootehnice, în special măsurile privind împiedicarea poluării apelor prin scurgerea și infiltrarea în sol sau scurgerea în apele de suprafață a lichidelor care conțin efluenți de la complexe zootehnice și efluenți de materii vegetale precum furajele însilozate;
  • modurile de împrăștiere a îngrășămintelor chimice și a efluenților de la complexe zootehnice pentru a putea menține la un nivel acceptabil scurgerea în ape a elementelor nutritive (cf. Directivei Nitrați, disponibilă integral aici).

În România Codul de bune practici agricole pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole este obligatoriu pentru toți fermierii care dețin sau administrează exploatații agricole și pentru autoritățile administrației publice locale ale comunelor, orașelor și municipiilor pe teritoriul cărora există exploatații agricole.

Pentru a vă asigura o experiență de navigare plăcută și personalizată, folosim, împreună cu partenerii noștri, tehnologii precum cookies sau profilare și prelucrare automată a datelor, în conformitate cu prevederile Directivei (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") și Regulamentului (UE) 2016/679 ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea, vă rugăm să citiți și să înțelegeți Politica de confidențialitate și Politica de cookie-uri.

Setări avansate
setări cookies