Data public─ârii: 16 iulie 2021

Articol realizat de Nicoleta Nica, voluntar ÔÇ×Ap─âr apaÔÇŁ

Maria este o t├ón─âr─â fermier─â din Dr─âgu╚Öeni, jude╚Ťul Satu Mare, care al─âturi de familia ei a reu╚Öit s─â dezvolte o afacere agricol─â stabil─â. Ea a ob╚Ťinut mai multe finan╚Ť─âri europene ╚Öi administreaz─â o ferm─â. ├Äntr-un interviu realizat pentru apanoastra.ro, Maria ne spune ce ├«nseamn─â s─â activezi ├«n domeniul agricol ├«n 2021 ╚Öi, totodat─â, s─â ╚Ťii cont ╚Öi de mediul ├«nconjur─âtor.

– Ce tip de ferm─â de╚Ťii?

Ferma noastr─â este o afacere de familie ├«nfiin╚Ťat─â ├«n 2004 care de╚Ťine bovine de lapte ╚Öi de carne, cu o capacitate de 190 de capete, 2 ha de c─âp╚Öuni ├«n sistem ecologic ╚Öi lucreaz─â o suprafa╚Ťa de 400 de ha de teren arabil.

– A existat o colaborare bun─â ├«ntre genera╚Ťii ├«n privin╚Ťa modului de a face agricultura?

Consider c─â ├«ntre genera╚Ťii pot exista, la un moment dat, mici discu╚Ťii. Important este cum sunt acestea gestionate. ├Än familia noastr─â totul a decurs firesc. De╚Öi noi ne ocupam de ferm─â, p─ârin╚Ťii sunt mereu al─âturi de noi ╚Öi deciziile importante sunt luate numai ├«mpreun─â.

– Cum rezolva╚Ťi problemele legate de poluare?

Am avut tot timpul ├«n vedere problema polu─ârii, tocmai de aceea am ales s─â mergem c├ót mai mult ├«n direc╚Ťia unei ferme ecologice, care diminueaz─â mult riscurile polu─ârii. ├Än acest sens, ├«n 2015 am certificat cultura de c─âp╚Öuni, dup─â care au urmat c├óteva suprafe╚Ťe mai ├«ntinse de teren ╚Öi acum suntem ├«n curs de certificare pentru bovinele de carne. ├Än plus, ferma noastr─â este a╚Öezat─â ├«n apropierea unui sit Natura 2000, fapt care ne-a motivat ╚Öi mai mult ├«n adoptarea unei agriculturi sustenabile ╚Öi prietenoase cu mediul.

– A fost dificil s─â renun╚Ťi la practicile agricole care d─âunau mediului ├«nconjur─âtor?

A fost greu atunci c├ónd nu am g─âsit substan╚Ťe ├«nlocuitoare, prietenoase cu mediul, iar acum, c├ónd g─âsim aceste produse ╚Öi ├«n Rom├ónia, ne confrunt─âm cu faptul c─â sunt destul de scumpe ╚Öi greu de aplicat ├«n unele culturi. De aceea, pe l├óng─â cultura de c─âp╚Öuni, doar 60 de ha sunt ├«n sistem ecologic, din totalul suprafe╚Ťei arabile de 400 ha cultivate cu furaje pentru animale, deoarece sunt foarte greu de gestionat ├«n privin╚Ťa bolilor ╚Öi d─âun─âtorilor.

– Cum gestionezi de╚Öeurile rezultate din activitatea fermei?

Cele mai importante de╚Öeuri din punct de vedere cantitativ sunt gunoiul de grajd ╚Öi resturile vegetale provenite de la ferma zootehnic─â. Nu am ├«nt├ómpinat o problem─â cu gestionarea acestora, deoarece ne folosim de platforma de gunoi pentru stocare ╚Öi le utiliz─âm ca ├«ngr─â╚Ö─âm├ónt natural pentru culturile din c├ómp ╚Öi, ├«n acest fel, reu╚Öim s─â ├«mbun─ât─â╚Ťim propriet─â╚Ťile solului.

– Ai implementat proiecte cu atragere de fonduri europene pentru dezvoltarea fermei?

Da, ├«nc─â din anul 2008. Atunci a fost primul proiect, iar de atunci am tot continuat s─â acces─âm fonduri europene, cu ajutorul unor proiecte pentru instalarea t├ón─ârului fermier, dezvoltarea fermei ╚Öi achizi╚Ťii de utilaje.

– ├Än zona voastr─â sunt ├«nfiin╚Ťate asocia╚Ťii de fermieri?

Noi facem parte dintr-o asocia╚Ťie a cresc─âtorilor de taurine, o cooperativ─â pentru vacile de lapte ╚Öi ├«ntr-un cluster la nivel regional. Asocia╚Ťiile serioase sprijin─â ├«n mod real fermierii, prin diminuarea unor costuri ╚Öi prin promovarea produselor. Cu toate acestea, din p─âcate, sunt destul de pu╚Ťine asocia╚Ťii ├«n jude╚Ťul Satu Mare, sau, mai bine zis, pu╚Ťine cunoscute ╚Öi asta din cauz─â c─â fermierii ├«nc─â sunt re╚Ťinu╚Ťi ├«n a se asocia.

– Consideri c─â prin intermediul unei asocia╚Ťii care s─â reprezinte ╚Öi s─â apere drepturile fermierilor lucrurile s-ar simplifica?

Mereu am fost adepta unei asocieri, mai ales atunci c├ónd vorbim de ofertele de pre╚Ťuri la combustibil, inputuri, preturile alimentelor, dar ╚Öi c├ónd e vorba de sus╚Ťinere, colaborare. O asocia╚Ťie de fermieri o s─â fie mereu mai puternic─â dec├ót un singur fermier.

– Merit─â s─â faci agricultur─â?

Agricultura nu este ușoară și cere multă implicare și dragoste pentru pământ, însă aceasta aduce, totodată, și împlinire sufletească și împlinire financiară.

– Sfaturi pentru ceilal╚Ťi fermieri.

S─â nu le fie team─â s─â colaboreze cu al╚Ťi fermieri, s─â se asocieze, s─â aplice pentru atragerea fondurilor europene, pentru c─â doar a╚Öa putem s─â ne aliniem ╚Öi noi la standarde mai ├«nalte. Mult succes pe mai departe tuturor fermierilor ╚Öi felicit─âri c─â nu renun╚Ť─â ╚Öi continu─â s─â performeze ├«n acest sector economic important!

Imagine de ansamblu
├Än Rom├ónia, exist─â peste 3 milioane de ferme care de╚Ťin mai pu╚Ťin de 5 hectare de teren. Fermele mari, cu o suprafa╚Ť─â medie de 480 de hectare, dep─â╚Öesc cu pu╚Ťin num─ârul de 12.000 ╚Öi ocup─â aproape 50% din terenurile agricole ale t─ârii.
SCAPA este principalul program prin care sunt gestionate corect de╚Öeurile din agricultur─â reprezentate de ambalajele provenite de la produsele pentru protec╚Ťia plantelor. ├Än prezent doar o parte din fermierii rom├óni apeleaz─â la SCAPA pentru gestionarea de╚Öeurilor din ferme.
Efectul de ser─â este sporit semnificativ de emisiile de gaze poluante care provin din activit─â╚Ťile antropice. Agricultura are o contribu┼úie major─â la emisiile de gaze cu efect de ser─â. Conform unui raport din anul 2020, realizat de FAO (Organiza┼úia Na┼úiunilor Unite pentru alimenta┼úie ┼či agricultur─â), agricultura a contribuit ├«n anul 2017 cu aproximativ 30% la emisiile totale de gaze cu efect de ser─â.
Printre obiectivele politicii agricole comune se num─âr─â reducerea polu─ârii, combaterea schimb─ârilor climatice ╚Öi gestionarea durabil─â a resurselor naturale. Bunele practici agricole conduc la o alimenta╚Ťie s─ân─âtoas─â ╚Öi la o produc╚Ťie de calitate. Fermierii sunt ├«ncuraja╚Ťi s─â utilizeze surse regenerabile de energie ╚Öi le sunt facilitate modalit─â╚Ťile de gestionare ╚Öi utilizare a de╚Öeurilor ╚Öi a altor materii prime nealimentare ├«n scopul bioeconomiei.

Recomandările editorilor pe aceeași temă: