
Reducerea gazelor cu efect de seră, în general, și a celor produse în agricultură, în special, constituie unul dintre obiectivele majore ale programelor UE pentru următorii ani. În acest context, gestionarea corespunzătoare a gunoiului de grajd poate oferi soluții eficiente.
Fermentarea corectă a gunoiului este principala condiție
Prin fermentație, gunoiul de grajd eliberează în atmosferă cantități relativ însemnate de gaze cu efect de seră sau care afectează stratul de ozon. Pentru a împiedica eliberarea acestora în atmosferă, fermentația gunoiului trebuie dirijată în așa fel încât respectivele gaze să fie transformate în compuși stabili, care să rămână în compoziția compostului. În acest fel, pe lângă reducerea poluării se obține și o valoare de fertilizare mai mare a mraniței. O astfel de fermentație se poate obține urmând regulile stabilite atât în Programul de Acțiune (PA) – obligatoriu pentru fermieri – cât și pe cele stabilite în Codul de bune practici agricole (CBPA), care este facultativ.
O altă metodă, mult mai eficientă, este fermentarea gunoiului în instalații speciale, pentru obținerea biogazului. O astfel de abordare oferă avantaje atât economice, cât și din punct de vedere al reducerii poluării. Practic, fermentarea are loc în condiții speciale, dar nu foarte sofisticate, iar gazele rezultate sunt captate și folosite pentru producerea de căldură, curent electric și, eventual, drept combustibil auto.
Astfel de centrale nu sunt doar un proiect futurist. În țara noastră există localități care și-au construit asemenea utilități, pe care le exploatează cu bune rezultate! Digestatul, cum se numește produsul rezultat în urma fermentării și din care gazele s-au extras, este unul dintre cei mai eficienți fertilizanți naturali.
În concluzie, există soluții care să permită o reducere semnificativă a gazelor cu influențe asupra schimbărilor climatice provenite din agricultură. Important este ca factorii implicați să-și dorească să le pună în practică!